Craiova: Proiectele Erasmus+ și schimbarea în comunitate

0

Elevii Colegiului Național ”Frații Buzești” implicați în proiectul Erasmus+ YOUNG STUDENTS AS CRITICAL SCIENCE DETECTIVES, KA2, Agreement Number: 2019-1-DK01-KA201-060167, au o preocupare constantă cu privire la problemele orașului Craiova. Monitorizând presa locală, purtând discuții în diverse cercuri (prieteni, cunoștințe, părinți), s-a ajuns la concluzia că una dintre problemele majore este poluarea orașului și – în mod special – felul în care se gestionează colectarea și depozitarea deșeurilor urbane în Craiova.

Prin urmare, am pornit o documentare pe această temă și astfel, am aflat că actualul amplasament pentru depozitul de deșeuri a fost stabilit în anul 2002 printr-o Hotărâre a Consiliului Muncipal Craiova, ca urmare a faptului că precedentul amplasament devenise supraîncărcat. De subliniat că atât vechiul amplasament cât și cel nou ales în 2002 se găseau în aceeași zonă a Craiovei: cartierul Mofleni.

Din nefericire, amplasamentul nu respectă norme elementare de protecție a mediului, deoarece se găsește în imediata vecinătate a râului Jiu, precum și în intravilanul orașului Craiova.

Câteva distanțe pot întregi imaginea unui amplasament decis în totală lipsă de respect pentru craioveni:

  • distanța depozit – malul Jiului: 200 m.
  • distanța depozit – baza de agrement Aqua Park: 500 m.
  • distanța depozit – centrul orașului (Primăria Craiova): 3.800 m.
  • distanța depozit – Colegiul Frații Buzești: 3.500 m.

Datorită distanței foarte mici între depozit și cartierele de locuințe ale Craiovei, în special în timpul verii, mirosul devine insuportabil. Cu toate acestea, autoritățile nu dau semne că ar lua măsurile necesare. Primăria Craiova tolerează în mod inexplicabil situația, iar Ministerul Mediului, deși ar avea obligația să se implice, lasă toate deciziile în seama Primăriei. La rândul său, Garda de Mediu aplică din când în când amenzi operatorului depozitului, în general ca urmare a presiunilor venite dinspre opinia publică.

Situația este cu atât mai gravă cu cât sistemul de procesare al deșeurilor folosit în depozitul de la Mofleni este depășit din toate punctele de vedere, iar activitatea operatorului se bazează în mare măsură pe depozitare și în mică măsură pe reciclare.

Reamintim aici că norma europeană prevede obligația statelor membre ca până în 2025 să se ajungă treptat la 55 % procent de reciclare a deșeurilor urbane, urmând ca procentul să crească la 65% până în 2035.

De asemenea, există o recomandare care cere ca, începând cu 2030, niciunul dintre deșeurile care pot fi reciclate sau supuse vreunei alte forme de recuperare, să nu mai fie acceptate la depozitare.

Cu toate acestea, legislația românească continuă să fie permisivă cu obligațiile operatorilor de deșeuri și administrațiilor publice locale.

În ce privește situația din România, se reciclează cca. 10 % și se depozitează  diferența, adică cca. 90%. Pentru a avea un ordin de mărime, vom preciza că media europeană este 47% reciclare și 53% depozitare, iar cea mai bună situație se înregistrează în Germania: 67% reciclare și doar 33% depozitare. Pentru Craiova nu dispunem de date, dar putem presupune că cifrele sunt foarte apropiate de media națională, ceea ce înseamnă că în orașul nostru are loc o depozitare aproape integrală a deșeurilor urbane. 

Analizând cifrele de mai sus, este clar că Primăria Craiova are obligația de a identifica cât mai rapid soluții pentru a reduce depozitarea și a mări capacitatea de reciclare.

Dar, pentru ca reciclarea să fie posibilă, este obligatorie implicarea și participarea cetățenilor, astfel încât deșeurile rezultate din gospodării să fie depozitate selectiv, iar asta înseamnă o investiție majoră în containere specializate pe tipuri de deșeuri. Evident, este la fel de important ca ulterior, atât transportul cât și prelucrarea deșeurilor să se facă ținând cont de depozitarea selectivă primară.

Pentru a se reduce cantitatea de deșeuri depozitate, pe lângă reciclare, se mai pot avea în vedere:

  • Incinerarea deșeurilor – dar procedura presupune costuri mari prin utilizarea combustibililor și o poluare suplimentară rezultată prin ardere.
  • Fermentația – este un procedeu care poate asigura producția de electricitate, între 50 și 200 kwh / tona de deșeu. Deși costurile de operare sunt mai mici și în acest caz avem de a face cu poluare.
  • Gazeificarea deșeurilor – de asemenea, conduce la producția de electricitate și este o procedură foarte puțin poluantă.

Oricare dintre soluțiile de mai sus, alături de reciclare, înseamnă o unitate industrială specializată în procesarea deșeurilor.

Așadar, soluții există. Totul este ca autoritățile centrale împreună cu autoritățile locale să înțeleagă că avem nevoie să trăim într-un oraș curat, în care poluarea să fie redusă la minimul posibil.

În acest sens, colectivul nostru își propune să inițieze un sondaj de opinie pe tema depozitului de deșeuri din Craiova, iar rezultatele obținute să fie prezentate public, iar ulterior să fie aduse la cunoștința oficialităților, ca metodă de sporire a atenției în raport cu aceste probleme.

https://forms.gle/ZYJmZpmxmuz8TR42A

Astfel la întrebarea ”Considerați poluarea din Craiova ca fiind o problemă gravă?”, 97,3% au raspuns afirmativ.

La întrebarea ”Este normală amplasarea depozitului de deșeuri urbane în intravilanul Craiovei?”, 82,8% au raspuns pozitiv.

Credem ca prin a aceste demersuri vom trage un semnal de alarmă pentru oficialități, credem ca am pornit un proces de schimbare în bine a comunității în care traim.

Dovedim astfel că ne ”PASĂ”! 

La Colegiul Național ”Frații Buzești” mai este un alt proiect Erasmus + în implementare, proiect care aduce la rândul lui plus valoare pentru comunitate- MISSION BASED LEARNING DEVELOPING A REALISTIC OPEN SCHOOLING MODEL EQUIPPING YOUNG STUDENTS WITH THER 21ST CENTURY SKILLS AND COMPETENCES THEY NEED, KA2, Agreement Number: KA201-E46A675B.

Una dintre activitățile realizate de elevi a fost un site bilingv ( română-engleză) al orașului Craiova cu informații minuțos documentate și care poate fi folosit de către turiștii români sau străini. Vrem să realizăm o colaborare cu Consiliul local Craiova în vederea popularizării acestuia. https://missionbasedlearni.wixsite.com/website-1

Prin activitățile noastre credem că venim în întâmpinarea ”nevoilor” comunității din care facem parte! 

Bibliografie:

https://www.gds.ro/Actualitate/2018-07-14/craiova-sufocata-de-duhoarea-de-la-gropa-de-gunoi/

https://www.mediafax.ro/social/mormane-de-gunoi-caroserii-de-masini-si-animale-moarte-aproape-de-locuintele-de-la-marginea-craiovei-de-ce-nu-poate-interveni-garda-de-mediu

https://www.g4media.ro/craiova-sufocata-de-mirosul-de-la-groapa-de-gunoi-izul-ajunge-pana-in-centrul-orasului.html

https://realitateadecraiova.net/groapa-de-gunoi-a-craiovei-cuprinsa-de-un-incendiu/

https://realitateadecraiova.net/o-a-doua-groapa-de-gunoi-in-judet-solutie-pentru-marea-problema-a-deseurilor-din-dolj-pana-se-aproba-cererea-gunoaiele-vor-fi-duse-in-olt/

Prof. Camelia Buzatu, Colegiul Național ”Frații Buzești”, Craiova

COMENTARII

Please enter your comment!
Please enter your name here