Misterul ceagărului din Ponoarele: preparatul tradițional care păstrează gustul copilăriei

0
8

O rețetă veche, transmisă din generație în generație, continuă să stârnească amintiri și controverse printre localnicii din Ponoarele, județul Mehedinți. Fiecare își amintește ceagărul în felul său: unii îl pregăteau din pere, alții din mere, iar părerile sunt împărțite chiar și în privința gustului și a conținutului de alcool.

În satul Ponoarele, ceagărul nu este doar un preparat tradițional, ci o parte din memoria gastronomică a comunității. Rețeta sa pare să fi avut mai multe variante, în funcție de obiceiurile fiecărei familii și de ingredientele pe care oamenii le aveau la îndemână.

Unii localnici își amintesc că era făcut din pere, alții susțin că ingredientul principal erau merele. În unele gospodării se adăugau crenguțe de cireș sau de vișin, nu pentru culoare, ci pentru a da preparatului un gust aparte.

Nici asupra modului în care era consumat nu există o părere unanimă. Pentru unii, ceagărul era o băutură deosebit de gustoasă, „mai bună decât vinul”, în timp ce alții și-l amintesc drept o mâncare de iarnă. La fel de diferite sunt amintirile privind fermentarea și cantitatea de alcool pe care ar fi conținut-o.

O rețetă născută din vremuri de sărăcie

Dincolo de diferențele dintre amintiri, câteva etape ale preparării se regăsesc în poveștile localnicilor. Fructele erau zdrobite pentru a-și lăsa zeama, apoi puse într-un butoi de lemn, cu o greutate deasupra, după un procedeu asemănător celui folosit la murarea verzei. Amestecul era lăsat la fermentat aproximativ două-trei săptămâni.

În timpul iernii, când fructele nu mai erau disponibile, zeama era îngroșată cu mălai. Astfel, preparatul devenea o hrană pentru copii și nepoți, într-o perioadă în care pâinea se găsea greu.

„Era sărăcie și pâinea se găsea greu”, își amintesc localnicii.

Amintiri Gustoase readuce ceagărul pe foc

Povestea preparatului este prezentată în episodul al șaptelea al seriei video „Amintiri Gustoase”, realizată de Cronicari Digitali și Asociația Human Made Art. Echipa proiectului a stat de vorbă cu oamenii din Ponoarele, încercând să reconstituie rețeta și să descopere cum era pregătit ceagărul odinioară.

La final, preparatul este gătit din nou, iar gustul său trezește amintiri puternice. Reacția unora dintre cei care îl degustă spune totul: „Fix așa era la bunica!”

Pentru Ionela Doman, de la Conacu’ Boierului din Ponoarele, păstrarea acestor rețete înseamnă mai mult decât recuperarea unor preparate culinare. Este o formă de protejare a identității locale și a tradițiilor transmise de la o generație la alta.

„Sunt rețete, sunt gusturi care vor pieri dacă nu ne implicăm mai mult și nu le facem cunoscute”, afirmă aceasta.

Gastronomia locală, o poveste care merită păstrată

Activitatea de la Conacu’ Boierului este legată, la rândul său, de dorința de a readuce în atenție gusturile copilăriei. Printre preparatele apreciate de oaspeți se numără ciorba de foi de ceapă verde cu brânză, plăcinta cu brânză, turta din făină de porumb și cârnații de casă.

În bucătărie gătește Petre Răduica, unul dintre oamenii care au contribuit la construirea conacului și care a rămas aici, mai întâi ca fochist, apoi ca bucătar.

Și ciupercile culese din pădurile zonei fac parte din gastronomia locului. Vica și Nicolae Surdei păstrează un obicei deprins din copilărie, de la părinți: culesul ciupercilor în funcție de vreme. „Cum plouă, apar”, spun aceștia. Din ciupercile proaspete pregătesc ciulama, ciorbă sau ciuperci prăjite, iar uscarea lor permite păstrarea gustului și pentru alte perioade ale anului.

Povestea ceagărului din Ponoarele demonstrează că patrimoniul gastronomic nu înseamnă doar rețete exacte și ingrediente consemnate în cărți. Înseamnă și amintiri, povești de familie și gusturi care riscă să dispară dacă nu sunt transmise mai departe.

Proiect organizat de Cronicari Digitali, prin Asociația HUMART, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Asociația AUDIODEXA.

Partener principal: Electrolux România. Parteneri: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești. Parteneri media: Radio România Cultural, PressOne și G4Food.

COMENTARII

Please enter your comment!
Please enter your name here