Mătasea este una dintre cele mai preţioase, apreciate şi vechi ţesături produse de om. Este o ţesătură extraordinară, produsă de viermele de mătase. De la mătasea din China la mătase Bouchet, îţi vom spune câteva lucruri pe care ar trebui să le cunoşti despre această ţesătură.
Originile mătăsii se pierd literalmente în negura timpului: se pare, de fapt, că descoperirea mătăsii datează din 3000 i.Hr., în China, unde producţia şi comerţul acestei ţesături preţioase au reprezentat timp de secole una dintre cele mai înfloritoare şi opulente activităţi. La fel ca lâna, angora, alpaca şi alte fibre textile preţioase naturale de origine animală, mătasea îşi datorează şi unicitatea muncii unui animal mic. Este o molie, Bombyx Mori, mai cunoscută sub numele de vierme de mătase.
Considerată întotdeauna un simbol al nobilimii şi bogăţiei, mătasea a fost de mult timp un privilegiu pe care numai vechii împăraţi chinezi, preoţi şi câţiva norocoşi şi-l puteau permite. În acel moment, culoarea hainelor realizate cu această ţesătură reprezenta, chiar clasa socială căreia îi aparţineau, după cum urmează:
- Galbenul era culoarea împăratului şi a împărătesei
- Violetul era culoarea concubinelor împăratului
- Albastru celest era culoarea curtenilor
Producţia de mătase a dat naştere unei economii reale în China, atât de înfloritoare încât deja în 1000 d.Hr., a avut loc o exportare intensă şi în Occident. De-a lungul timpului, ţesutul firului de mătase a încetat să mai fie apanajul artizanilor orientali, şi a apărut şi în Imperiul Roman de Vest, unde a devenit unul dintre cele mai importante sectoare economice ale bizanţului. Mătasea era transportată din Asia către celelalte regate din Orientul Mijlociu, european şi egiptean pe Drumul Mătăsii. Timp de secole, Drumul Mătăsii nu a reprezentat doar calea comercială a mătăsii, ci şi o importanţă contopire culturală între lumea occidentală şi cea estică.
Legenda spune că naşterea sericulturii a fost opera împărătesei chineze Xi Ling Shi. În realitate, se pare că prelucrarea mătăsii este mult mai veche şi că a devenit un obiect de lux. Totuşi, ceea ce păstrează şi astăzi un farmec incomparabil este modul în care mătasea devine ceea ce este, începând de la ţeserea firului pe care viermele îl produce în coconul său.
Viermele de mătase este o specie de molie care se hrăneşte în principal cu frunzele dudului. Producţia firului are loc datorită a doua glande în cadrul cărora are loc o sinteză chimică de tip proteic. Substanţa produsă este eliminată de două mici fante poziţionate pe laturile gurii insectei, sub forma unor fire foarte subţiri care se gelifica instantaneu contactul cu aerul.
În acest moment, viermele începe să facă mişcări cu capul care reproduc în mod ideal forma unui opt. Astfel, milimetru după milimetru, ia forma coconul de mătase, a cărui lungime medie variază de la 300 la 900 de metri.
Coconii sunt maceraţi în apă clocotită, astfel încât sericina, partea cauciucată, se înmoaie şi apoi este eliminată. Fibra este supusă unei noi spălări, curăţată şi cardata, astfel încât să poată fi filata.
În medie, de la 100 de kilograme de coconi, se obţin 20-25 de kilograme de mătase brută şi 15 kilograme de deşeuri. Toate aceste operaţiuni lungi, minuţioase şi complexe erau efectuate manual, motiv pentru care costul mătăsii a fost întotdeauna deosebit de ridicat.
Fibra de mătase brută şi fibră cardată sunt foarte diferite. Prima, de fapt, este cilindrică şi nu omogena. În unele secţiuni, firul are diametre de diferite grosimi. Odată curăţat, tratat şi cardat, firul capăta toate caracteristicile sale incredibile, începând cu strălucirea cu adevărat incomparabilă. În plus, mătasea absoarbe cu uşurinţă vopselele şi din acest motiv poate fi colorată conferind pieselor vestimentare multe nuanţe cromatice care strălucesc în lumina soarelui. Ţesătura are o textură foarte elastică şi rezistenţa, dar şi moale şi alunecoasă, ceea ce o face perfectă pentru materiale.
Moale şi uşoară, mătasea este plăcută la purtare şi, contrar credinţei populare, izolează foarte bine atât contra căldurii şi frigului. Datorită numeroaselor sale calităţi, este foarte apreciat în producţia de modă şi lenjerie intimă şi pentru producţia de tapet şi covoare. Din firul de mătase brut este posibil să se obţină diferite fire şi ţesături care sunt utilizate pe scară largă atât în industria textilă, cât şi în alte domenii. În general, mătasea poate fi amestecată cu lâna sau alte fibre sintetice pentru a-i îmbunătăţi rezistenţă.
Principalele tipuri de mătase sunt: organza, crepe, bourette, tussah, shappe, filaticcio etc. Acestea, pe de altă parte, sunt ţesăturile care pot fi obţinute din prelucrarea ulterioară şi se amestecă cu alte fibre textile: tafta, georgette, sifon, organza, satin, lampas, catifea, damasc, brocart, crepe, crepe de China. Pe lângă producţia de ţesături, eşarfe, batice şi rochii fine, mătasea este folosită şi la fabricarea perdelelor, tapiţeriei şi lenjeriei.
Desigur, o ţesătură atâta de luxoasă, are nevoie şi de o îngrijire pe măsură. Mătasea este aşadar o ţesătură foarte delicată a cărei fibră trebuie spălată cu detergenţi neutri şi la temperaturi care nu depăşesc 40 ° C. Ideal este să depozitezi articolele de îmbrăcăminte şi accesoriile din mătase în locuri întunecate, uscate şi departe de lumina soarelui, deoarece aceasta ţesătură tinde să se estompeze sau să se îngălbenească uşor.
Dacă nu este amestecată cu lâna, mătasea nu este atacată de molii, dar este sensibilă la umezeală care poate provoca formarea mucegaiului şi a bacteriilor. Acest lucru duce, de obicei, la modificări de culoare şi pete albe evidente.
Înainte de a cumpăra o îmbrăcăminte sau alte accesorii de mătase, precum batice din mătase Bouchet, verifică etichetă! Alege numai magazine de top, precum iiana.ro, pentru produse de mătase de calitate.
