AUR își concentrează discursul economic din această perioadă pe patru teme majore: modul în care ministerele externalizează elaborarea unor documente strategice, costurile programelor IMM Invest, disputa privind gazele din Neptun Deep și scăderea investițiilor străine directe. Dincolo de tonul politic al declarațiilor, partidul încearcă să lege aceste teme de o critică mai amplă privind capacitatea statului de a-și administra resursele și de a asigura predictibilitate economică.
Una dintre inițiativele concrete prezentate de Alianța pentru Unirea Românilor este un proiect de lege depus în Parlament de liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, și deputatul Valeriu Munteanu, prin care se propune limitarea externalizării către firme private sau organizații neguvernamentale a strategiilor naționale, planurilor de acțiune și altor documente care intră în atribuțiile ministerelor.
Argumentul formațiunii este că instituțiile publice dispun deja de personal și structuri finanțate pentru elaborarea politicilor publice, iar contractarea unor servicii similare din exterior poate conduce la cheltuieli suplimentare. Proiectul prevede și restricții referitoare la conflictele de interese, inclusiv pentru contractele atribuite unor entități în care activează persoane care au ocupat funcții în ministerul respectiv în ultimii cinci ani.
În forma prezentată de AUR, contractele încheiate cu încălcarea noilor reguli ar putea fi lovite de nulitate, iar verificarea respectării prevederilor ar reveni anual Curții de Conturi. Formațiunea susține, în același timp, că expertiza externă trebuie să rămână posibilă atunci când administrația nu dispune de competențele necesare, dar nu ar trebui să înlocuiască permanent capacitatea proprie a ministerelor.
Piperea avertizează asupra costurilor garanțiilor IMM Invest
O altă temă abordată este situația programelor IMM Invest și IMM Invest Plus. Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea susține că o parte importantă a riscului creditelor garantate prin aceste programe a fost transferată asupra statului și avertizează asupra creșterii creditelor aflate în dificultate.
Potrivit datelor invocate de acesta, expunerea totală a statului prin cele două programe ar fi ajuns la aproximativ 58 de miliarde de lei, garanțiile acoperind în multe situații 80% din valoarea împrumuturilor. Piperea afirmă că rata de neplată ar fi fost de aproximativ 6% în 2025 și ar fi depășit 13% în 2026, susținând că statul a achitat deja sume importante băncilor în baza garanțiilor.
Europarlamentarul critică și structura finanțărilor, afirmând că o proporție foarte mare dintre credite ar fi fost utilizată pentru refinanțarea unor obligații mai vechi și pentru capital de lucru, și nu pentru investiții propriu-zise. Datele și interpretările sunt prezentate de AUR și ar necesita raportarea la situațiile oficiale ale programelor pentru o evaluare completă.
Neptun Deep, o nouă confruntare asupra prețului gazelor
Alianța pentru Unirea Românilor intervine și în controversa privind prețul gazelor care ar putea fi reținute de România din producția Neptun Deep.
Petrișor Peiu respinge acuzațiile potrivit cărora opoziția ar fi susținut achiziționarea gazelor la un preț nejustificat de mare. Senatorul afirmă că mecanismul de stabilire a prețului provine din perioada guvernării Ciucă–Ciolacu și susține că referința corectă pentru comparație ar trebui să fie prețul pieței europene, nu tariful subvenționat suportat de consumatorii interni.
Este, în esență, o dispută atât economică, cât și politică: asupra formulei prin care statul își poate exercita drepturile asupra producției, dar și asupra reperului de preț care trebuie folosit atunci când sunt evaluate eventualele achiziții de gaze.
Scăderea investițiilor străine, pusă de AUR pe seama lipsei de predictibilitate
Cel de-al patrulea front deschis de AUR privește investițiile străine directe. Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, invocă date potrivit cărora investițiile străine directe ar fi coborât în primul semestru din 2026 la 669 de milioane de euro, de la 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului precedent.
AUR pune această evoluție pe seama instabilității fiscale și economice, costurilor ridicate cu energia, diminuării profitului reinvestit și retragerilor de capital. Formațiunea avertizează că reducerea investițiilor poate afecta în timp numărul locurilor de muncă, dinamica salariilor și competitivitatea economiei românești.
Ca răspuns, partidul propune reducerea unor bariere administrative pentru investitori, echipe specializate pentru proiectele majore, folosirea mai activă a diplomației economice, modificarea mecanismelor de control pentru investițiile străine și accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene. În domeniul energiei sunt avansate inclusiv formule de sprijin pentru marii consumatori industriali care dezvoltă capacități de producție în România.
Privite împreună, mesajele transmise de AUR încearcă să construiască aceeași teză politică: România pierde bani și oportunități atunci când administrația este slabă, regulile economice sunt impredictibile, iar mecanismele de intervenție ale statului nu sunt suficient controlate.
O parte dintre criticile formulate ridică teme economice și administrative care merită analizate, însă cifrele, estimările privind pierderile și relațiile de cauzalitate prezentate în comunicate reprezintă pozițiile AUR și trebuie diferențiate de concluziile rezultate dintr-o verificare independentă a datelor oficiale.
