Drogurile în rândul tinerilor: mii de cazuri medicale și judiciare, dar statul nu are încă o imagine unitară a fenomenului

0

Barometrul ABC, în prima ediție, lansată de Alianța Binelui Comun, scoate la iveală amploarea consumului de droguri în rândul tinerilor, dar și una dintre marile vulnerabilități ale statului: lipsa unor date unitare și comparabile la nivel național.

Potrivit informațiilor centralizate de la instituțiile publice, în evidențele medicale apar 6.548 de cazuri sau pacienți cu vârsta sub 25 de ani, alte 3.827 de persoane din aceeași categorie de vârstă au fost trimise în judecată în cauze legate de droguri, iar 477 au ajuns în penitenciare.

Cifrele nu pot fi însă însumate pentru a indica numărul real al tinerilor afectați. Instituțiile au raportat perioade diferite, au folosit criterii distincte și, în unele situații, aceeași persoană poate apărea în mai multe baze de date.

Diferențele dintre județe sunt spectaculoase. Clujul a raportat 1.751 de cazuri sau pacienți în perioada 2021–2025, în timp ce Dâmbovița și Vrancea au comunicat câte nouă cazuri. Urmează Brașov, cu 547, Hunedoara – 442, București – 367, Argeș – 316, Bihor – 221, Arad – 202, Prahova – 185, Sibiu – 164 și Alba – 157.

Aceste diferențe nu înseamnă automat că în Cluj consumul de droguri este de aproape 195 de ori mai mare decât în județele aflate la finalul clasamentului. Unele centre medicale tratează pacienți din mai multe județe, iar raportările nu fac întotdeauna diferența între numărul persoanelor și numărul prezentărilor la medic.

Barometrul arată astfel că statul cunoaște mai ales consecințele fenomenului, nu dimensiunea lui reală.

Cele mai recente date naționale utilizate în analiză, aferente anului 2023, indică 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze. Cannabisul a fost asociat cu 47,1% dintre solicitările de tratament, opioidele cu 20,2%, iar noile substanțe psihoactive cu 16,7%.

Problema este accentuată și de capacitatea redusă de intervenție în școli. În anul școlar 2024–2025, un consilier școlar deservea, în medie, aproximativ 760 de elevi, ceea ce limitează posibilitatea identificării rapide a cazurilor de risc și a intervenției înainte ca un tânăr să ajungă la spital, în instanță sau în sistemul penitenciar.

Alianța Binelui Comun propune crearea unui sistem național unic de raportare, cu aceleași criterii pentru toate județele, separarea clară a numărului de persoane de numărul episoadelor medicale și publicarea anuală a datelor în funcție de vârstă, sex, substanță consumată și județ.

Organizația solicită, de asemenea, întărirea rețelei de consiliere școlară, dezvoltarea serviciilor regionale de evaluare și tratament și o mai bună legătură între sistemul medical, consiliere și programele de reintegrare.

Concluzia Barometrului ABC este una severă: România contabilizează mii de cazuri medicale și judiciare legate de consumul de droguri în rândul tinerilor, dar nu dispune încă de un mecanism coerent prin care să știe cu exactitate câți sunt afectați, unde este presiunea cea mai mare și unde trebuie concentrate resursele de prevenție și tratament.

Alianța Binelui Comun este o inițiativă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului.

COMENTARII

Please enter your comment!
Please enter your name here