PSD controlează județul, PNL strigă din Slatina, AUR încearcă să transforme nemulțumirea în voturi, iar cetățeanul rămâne spectator
Analiză de Szőcs Francisc
Politica din Olt seamănă tot mai mult cu un cimitir al speranțelor. Nu pentru că partidele ar fi dispărut, ci pentru că ele par mai preocupate să-și conserve teritoriile, funcțiile și oamenii decât să construiască o alternativă reală pentru județ.
În acest cimitir politic, crucile sunt schimbate periodic, numele sunt revopsite, iar coroanele electorale sunt aduse la fiecare patru ani. Sistemul rămâne însă aproape același.
PSD – partidul care nu mai conduce doar un județ, ci un sistem
PSD continuă să fie principala forță politică din Olt. Marius Oprescu controlează Consiliul Județean și organizația social-democrată, iar Paul Stănescu rămâne unul dintre politicienii cu greutate de la nivel național.
Puterea PSD nu se măsoară doar în voturi, mandate sau primării. Ea se vede în rețeaua administrativă construită în timp: instituții deconcentrate, administrații locale, consilii și oameni legați politic sau profesional de centrul de comandă al partidului.
În iulie 2026, liderul PNL Olt, Gigel Știrbu, a prezentat public o listă cu peste 30 de directori și șefi de instituții pe care îi consideră apropiați sau membri ai PSD. Afirmația aparține liberalului, dar ridică o întrebare legitimă: dacă un partid își păstrează oamenii în aproape toate punctele importante ale administrației, mai contează cu adevărat dacă, oficial, se declară la putere sau în opoziție?
PSD Olt nu este invincibil. Este însă foarte bine înrădăcinat. Iar rădăcinile sale nu se află numai în sediul partidului, ci în întreaga arhitectură administrativă a județului.
Slatina, insula liberală din marea social-democrată
Victoria lui Mario De Mezzo la Primăria Slatina a spart, în 2024, imaginea unui județ complet controlat de PSD. Numai că ocuparea primăriei nu înseamnă automat și preluarea puterii politice în județ.
Mario De Mezzo a ales confruntarea directă. Acuză PSD, denunță presupuse mecanisme de influență și își construiește profilul unui primar asediat de vechiul sistem. De cealaltă parte, Marius Oprescu îl atacă pe teren administrativ și îi contestă performanța.
Conflictul a devenit evident inclusiv în disputa privind repartizarea banilor către localități. În aprilie 2026, conducerea Consiliului Județean a susținut că Slatina nu trebuie să primească fonduri de echilibrare deoarece avea excedent bugetar și ar fi ratat proiecte europene. Primarul Slatinei a contestat public această abordare. Disputa a fost relatată de AGERPRES.
Când banii publici ajung muniție într-un război politic, cetățeanul trebuie să fie atent. Bugetele nu sunt proprietatea PSD, a PNL, a președintelui Consiliului Județean sau a primarului. Sunt bani publici, iar distribuirea lor trebuie explicată prin cifre și criterii verificabile, nu prin replici de partid.
PNL vorbește tare, dar rămâne slab în teritoriu
Gigel Știrbu atacă dur PSD și vorbește despre un județ captiv. În septembrie 2026, liderul liberal susținea că, după 36 de ani de dominație social-democrată, Oltul a fost transformat într-un sistem dependent politic și economic. Declarațiile au fost publicate de Bursa.
Diagnosticul poate conține adevăruri incomode. Problema PNL este însă alta: după atâția ani, liberalii nu mai pot explica toate eșecurile lor numai prin forța adversarului.
Dacă PSD a devenit atât de puternic în Olt, este și pentru că PNL nu a reușit să construiască organizații locale suficient de credibile, lideri noi și o prezență constantă în comunități. Opoziția făcută doar prin conferințe, postări și acuzații nu poate înlocui munca politică din fiecare comună.
Mario De Mezzo poate fi un vârf de lance, dar un singur primar nu formează o armată politică. Fără echipă, fără rețea teritorială și fără rezultate administrative clare la Slatina, PNL riscă să rămână doar partidul care vorbește despre schimbare, în timp ce PSD continuă să administreze puterea.
AUR – beneficiarul nemulțumirii, dar nu încă alternativa administrativă
La alegerile parlamentare din 2024, AUR s-a clasat pe locul al doilea în Olt și a obținut un deputat, Mugur Mihăescu, și un senator, George-Cezar Petre. Rezultatul a arătat că o parte importantă a electoratului nu mai acceptă vechiul joc PSD–PNL.
AUR dispune de nemulțumire, discurs și vizibilitate. Trebuie însă să demonstreze că dispune și de oameni capabili să administreze instituții, localități și proiecte.
Una este să condamni sistemul și alta este să dovedești că poți conduce mai bine. Fără soluții locale, specialiști și activitate parlamentară explicată alegătorilor, revolta riscă să rămână doar zgomot electoral.
Restul partidelor – prezențe fără greutate
USR, SOS România, POT și celelalte formațiuni există în statisticile electorale și, în unele cazuri, au obținut reprezentare parlamentară. În viața publică a județului, influența lor este însă redusă.
Oltul are parlamentari din mai multe partide, dar prea puțini dintre ei reușesc să impună teme județene pe agenda națională. Mandatul nu ar trebui să însemne doar prezență la București, vot în plen și apariții pe rețelele sociale. Oamenii trebuie să știe ce proiecte au inițiat parlamentarii lor și ce au obținut concret pentru județ.
Marele absent: cetățeanul
În tot acest război dintre palate, sedii și orgolii, lipsește tocmai omul pentru care politica pretinde că lucrează.
Se vorbește despre cine controlează instituțiile, cine urmărește pe cine, cine a primit bani, cine a fost numit și cine trebuie înlăturat. Se vorbește mult mai puțin despre depopularea comunelor, salariile mici, infrastructura rurală, serviciile medicale, educație și locurile de muncă pentru tineri.
Oltul are industrie puternică la Slatina și un potențial agricol uriaș, dar continuă să trimită oameni spre București sau în străinătate. Un județ nu poate trăi doar din investițiile câtorva companii mari și din salariile plătite de stat.
Verdict: puterea este vie, speranța este îngropată
PSD are sistemul. PNL are Primăria Slatina și un discurs ofensiv. AUR are nemulțumirea electoratului. Celelalte partide au mandate sau sigle, dar puțină forță reală.
Niciuna dintre aceste formațiuni nu poate pretinde, deocamdată, că a oferit județului un proiect complet de dezvoltare.
Cimitirul politic din Olt nu este plin de partide moarte. Dimpotrivă, partidele sunt foarte vii. Acolo sunt îngropate promisiunile, alternativele și speranța că interesul cetățeanului va ajunge, într-o zi, mai important decât interesul organizației.
