Proiectul de buget pentru anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei şi pe o creştere economică de 5,2%.
Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96 din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98 din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. De altfel, ultimele estimări ale unor instituţii internaţionale converg către o evoluţie economică în anul 2017 asemănătoare cu cea avută în vedere la fundamentarea bugetului. Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru anul 2015 este de 37,7% din PIB, iar pe termen mediu 2017-2020 se va situa sub 40% din PIB.
Pentru proiectul de buget pe anul 2017, au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial de 2274 de lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de angajaţi cu 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului la 4,3, la finalul anului 2017. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 sunt estimate la 254,717 miliarde lei, respectiv 31,3% din PIB. Veniturile din economia internă reprezintă 232,5 miliarde lei, respectiv 28,5% din PIB, iar sumele de la Uniunea Europeană şi alţi donatori sunt estimate la 22,3 miliarde lei, dintre care 12,4 miliarde lei pe politică agricolă şi 9,9 miliarde de lei pe politică de coeziune şi alte programe. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278,817 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB. Cheltuielile de personal pe bugetul general consolidat reprezintă 63,9 miliarde, respectiv 7,8% din PIB. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt estimate la 40,6 miliarde lei, în scădere faţă de 2016 cu 0,4 puncte procentuale din PIB. Dobânzile se menţin la acelaşi nivel ca în anul 2016, de aproximativ 10 miliarde de lei.
Subvențiile reprezintă 7,2 miliarde lei, menținându-se la același nivel ca și în anii precedenți, ca procent în PIB, 0,9%. Asistența socială pe buget general consolidat reprezintă 88,5 miliarde lei, respectiv, 10,9% din PIB. Cheltuielile pentru investiții sunt estimate la 4,8% din PIB, în creștere cu 0,9 puncte procentuale față de anul 2016, și anume, 4,8, față de 3,9 în anul 2016. Alocările bugetare au crescut pentru unele ministere, printre care exemplific: alocarea a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale, reprezentând suma de 16,3 miliarde lei din alocările bugetare și venituri proprii, care reprezintă o creștere cu 52% față de anul precedent. Ministerul Educației Naționale, creștere de 26,2%. Ministerul Sănătății, creștere de 18%. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, creștere de 10,3%. Ministerul Agriculturii, creștere de 83,2%. Ministerul Transporturilor, creștere de 60,5%.
La construcția bugetară s-au avut în vedere creșterea veniturilor populației, investițiile sporite în infrastructură și reducerea taxelor, după cum urmează: creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim, de la 1 februarie, la 1450 de lei; în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fondurile publice, din administrațiile publice sau administrațiile publice locale, beneficiază, de la 1 februarie 2017, de o creștere de 20%. Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariului personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei la 520 de lei.
De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transportul intern feroviar. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte, s-a stabilit, de fapt, la 201 lei pe lună. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
În al doilea rând, construcţia bugetară se bazează pe o nouă viziune, pe noi priorităţi şi direcţii de acţiune în domeniul investiţiilor publice. Avem în vedere bugetul, avem în vedere ceea ce vă spuneam mai devreme… bugetul reflectând această nouă viziune prin următoarele puncte: prioritate zero pentru Guvern o reprezintă atragerea fondurilor europene, în valoare, aşa cum aminteam, de 22,1 miliarde lei. Investiţiile publice în infrastructură şi domenii prioritare prin mecanisme moderne de finanţare care să atragă şi surse private.
Se va înfiinţa foarte repede Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care va dezvolta sau va construi de la zero investiţii în domenii prioritare. De asemenea, vom dezvolta investiţii în parteneriat public-privat, se va modifica şi simplifica legislaţia pentru achiziţiile publice. Sprijin fiscal prin ajutor de stat şi garanţii guvernamentale pentru dezvoltarea afacerilor. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp, a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit. Începând cu 1 februarie 2017, pentru susţinerea mediului de afaceri, prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro, la 500.000 de euro.
A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microintreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională, prin crearea de locuri de muncă. La capitolul investiţii, alocarea bugetară prevede investiţii de 39,4 miliarde lei, cu 10 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, în infrastructură, sănătate, apărare, creşterea absorbţiei fondurilor europene prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.
Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile, prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit, aşa cum vă spuneam. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microintreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi. Reducerea taxelor s-a concretizat de asemenea prin ceea ce aţi făcut dumneavoastră şi anume prin eliminarea a 102 taxe. Continuă astfel procesul de simplificare a fiscalităţii şi de debirocratizare, început în ultimii ani. Sinteza alocărilor de la bugetul de stat pe principalele şi pe fiecare minister, inclusiv veniturile proprii, precum şi principalele obiective finanţate vreau să v-o prezint în continuare succint, pe câteva ministere.
Sănătate: 33,8 miliarde lei, cu 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde decât în anul 2016. Principalele obiective finanțate: alocarea a 700 de milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate și gratuite, construcția de spitale regionale și dotarea fiecărui spital județean cu un computer tomograf; achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii – 774 de milioane de lei; dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului; finanțarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar.
În Educație: 25,02 miliarde de lei, cu 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde decât în anul 2016. Ministerul Transporturilor: 13,7 miliarde lei, 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde, adică 60% față de anul 2016. Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene: 6,9 miliarde, reprezentând 0,85% din PIB. Credite de angajament, care totalizează 30 de miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei, reprezentând 4,5% din PIB.
Principale obiective finanțate: contractarea construirii a 2.500 de creșe și grădinițe și 2000 de școli, asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale și educative în mediul rural, prin Programul Național pentru Dezvoltare Locală; construirea a 30 de cămine studențești, demararea construcției pentru 2769 de apartamente. Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde lei, reprezentând 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde față de anul 2016. De asemenea, creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde.
Principalele obiective finanțate: plata tuturor subvențiilor cuvenite în anul 2017, Programul Național de Irigații. Pentru celelalte ministere, Ministerul Energiei – 467 milioane lei, 0,057% din PIB; Ministerul Economiei – 302 milioane lei, 0,037 din PIB, mai mult cu 119 milioane de lei decât în 2016; Ministerul Apărării Naționale: 16,3 miliarde de lei, 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde de lei, adică cu 52% decât în anul 2016; Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde de lei, cu 1,38% din PIB; Ministerul Afacerilor Externe: 779 de milioane de lei. Ministerul Justiţiei – 3,18 miliarde lei, 0,39% din PIB, mai mult cu 126 de milioane de lei decât în 2016; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Anteprenoriat – 765 milioane de lei, 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016; Ministerul Mediului – 471 milioane de lei, reprezentând 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016; Ministerul Apelor şi Pădurilor – 347 milioane de lei, reprezentând 0,042% din PIB; Ministerul Tineretului şi Sportului – 432 milioane de lei; Ministerul Turismului – 80 milioane de lei; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 766 milioane de lei, reprezentând 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane de lei decât în 2016; Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,76 miliarde de lei, 0,22% din PIB; Ministerul Comunicaţiilor – 510 milioane lei, 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016; Ministerul Românilor de Pretutindeni – 19,2 milioane; Ministerul pentru Dialog Social – 11,7 milioane de lei; Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 7,32 milioane de lei; Ministerul Finanţelor – 3,26 miliarde de lei, reprezentând 0,39% din PIB.
