Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului[1] depășește cu mult prevederile acesteia, cu scopul de a îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNP-uri și serii CI.
De pildă, Guvernul adaugă din proprie inițiativă asociațiile, fundațiile și federațiile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entități raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONG-uri.
Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele.
Transparența structurii interne a oricărei ONG – statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. – este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției și disponibil public la http://www.just.ro/registrul-national-ong/.
În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare. Mai practic, proiectul va conduce la:
- închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la
- reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
- în plus, statutul de entitate raportoare, impus ONG-urilor prin interpretarea exagerată a directivei, are și el efecte foarte nocive asupra activității ONG-urilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) și Art. 19(8, 10)).
Criticile au fost expuse și explicate inițiatorilor, Ministerul Justiției și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, la solicitarea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Explicațiile însă nu au avut niciun ecou. Concluziile ONG-urilor participante la dezbatere, disponibile într-o scrisoare deschisă, au rămas sumbre:
Încheiem în speranța că veți stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG și posibilitatea dizolvării ca sancțiune pentru refuzul de a divulga aceste date.
De asemenea, considerăm că actuala formă a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații.
Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.
Situația este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc.
Forma actuală a proiectului de lege este așadar inacceptabilă pentru o societate civilă funcțională dintr-un stat european. Prevederile excesive și dăunătoare referitoare la asociații, fundații și federații trebuie blocate în Parlament.
Semnatari:
- ACCEPT
- ActiveWatch
- Alături de Voi
- Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
- Asociația Anais
- Asociația Dăruiește Viață
- Asociația Front
- Asociația Groundfloor Group
- Asociația Mame pentru Mame
- Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
- Asociatia Pro Democrația
- Asociația pentru Relații Comunitare
- Asociația SAMAS
- Asociatia Transcena
- Centras
- Centrul Cultural Clujean
- Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
- Centrul pentru Inovare Publică
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
- Centrul pentru Legislație Nonprofit
- CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
- Colectiv A
- CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
- CRJ – Centrul de Resurse Juridice
- CRPE Centrul Român de Politici Europene
- ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
- Expert Forum
- Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
- Federația Fundațiilor Comunitare din România
- FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
- FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
- FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
- Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
- Fundația Agenția Împreună
- Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
- Fundația Civitas
- Fundația Comunitară București
- Fundația Comunitară Oradea
- Fundația Comunitară Sibiu
- Fundația Comunitară Iași
- Fundația Comunitară Țara Făgărașului
- Fundația Comunitară Timișoara
- Fundația Crucea Albă
- Fundația Estuar
- Fundația Gabriela Tudor
- Fundația Inimă de Copil
- Fundația Inovații Sociale Regina Maria
- Fundația Little John’s (Cisnădioara)
- Fundația Noi Orizonturi
- Fundația PACT
- Fundația pentru Parteneriat
- Fundația Sensiblu
- Fundația Regen
- Greenpeace România
- Grupul PONT
- Hope and Homes for Children
- HOSPICE Casa Speranței
- Institutul pentru Politici Publice
- Institutul Prezentului
- Let’s Do It, Romania!
- MagiCAMP
- Mediawise Society
- MetruCub – resurse pentru cultură
- Miliția Spirituală
- Opportunity Associates România
- Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
- Rețeaua Națională a Muzeelor din România
- Roma Education Fund
- Salvați Copiii România
- Societatea Academică din România
- Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș
- Techsoup Romania
- TERRA Mileniul III
- Terre des hommes Elveția
- United Way Romania
- Valentina România
- Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
- Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din București
[1] Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.
