Marți, 16 iulie 2019, Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată la Strasbourg pentru prezentarea bilanțului Președinției române a Consiliul Uniunii Europene în plenul Parlamentului European, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli.
Premierul român l-a felicitat pe David-Maria Sassoli pentru desemnarea sa în această funcție și a transmis mulțumiri Parlamentului European pentru strânsa cooperare avută pe durata mandatului Președinției române a Consiliului. Totodată, a exprimat convingerea că și în noua legislatură cooperarea interinstituțională între autoritățile de la București și Parlamentul European va continua, contribuind astfel la consolidarea proiectului european.
Referitor la rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, șeful Executivului a apreciat că prezența crescută la vot și faptul că forțele pro-europene au reușit să câștige sprijinul majoritar al cetățenilor sunt semnale pozitive, care trebuie valorificate în anii următori, în sensul apropierii instituțiilor europene de cetățeni și al obținerii de rezultate cu impact direct asupra calității vieții acestora.
În continuare, prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat sintetic rezultatele Președinției române a Consiliului, subliniind faptul că aceste rezultate contribuie la îndeplinirea obiectivelor majore la nivel european, în linie cu direcțiile de acțiune recent stabilite prin noua Agendă Strategică. De asemenea, a arătat că, și în continuare, România va sprijini avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziunii în cadrul acestuia.
Intervenția prim-ministrului Viorica Dăncilă la finalul dezbaterilor în Parlamentul European
Viorica Dăncilă: Vreau să mulțumesc tuturor pentru aprecieri! Într-adevăr, România a deținut Președinția rotativă într-o perioadă plină de provocări pe care Uniunea Europeană nu le-a avut până acum. Mă refer la procesul Brexit, mă refer la faptul că au fost alegerile europarlamentare, ceea ce a făcut ca toată activitatea Președinției rotative să se desfășoare în prima parte, în cele 100 de zile.
Este adevărat, ne-am fi dorit ca în 100 de zile să închidem 100 de dosare. Am închis dor 90, dar eu cred că România a făcut pași înainte și, într-adevăr, domnule vicepreședinte, pentru România este un motiv de sărbătoare, este un motiv de sărbătoare pentru întregul popor, pentru toți cei care cred în România și cei care vor să reprezinte România cu demnitate.
Este adevărat că puteam să facem mai multe lucruri, că ne-am fi dorit să face mai multe lucruri, dar nu este ușor să creezi consens între 28 de state membre în care prioritățile sunt diferite și știm că pe timpul președinției rotative trebuie să fim un mediator foarte bun și un facilitator de consens, și cred că acest lucru l-a făcut România și a reușit să obțină aceste rezultate.
Legat de cadrul financiar multianual, este adevărat, sunt convinsă că noul parlament cu instituțiile europene vor obține rezultate în ceea ce privește proiecția financiară, dar și la acest capitol România a făcut pași importanți și în ceea ce privește politica de coeziune, și în ceea ce privește politica agricolă comună. Proiectele pot continua, dar, bineînțeles, pentru ca un proiect să aibă eficiența pe care ne-o dorim cu toții trebuie să fie dublat de o proiecție financiară corespunzătoare.
Am ales tema principală “coeziunea”, pentru că noi credem că este nevoie de coeziune. Avem nevoie de unitate la nivelul Uniunii Europene, pentru că numai dacă vom da dovadă de coeziune vom putea face pași importanți și poate facem mai mari pași de unii singuri, dar sunt convinsă că vom face pași temeinici împreună.
De aceea cred că coeziunea este foarte importantă nu numai pe timpul președinției rotative, doar coeziunea cred că trebuie să ghideze acțiunile instituțiilor europene și pe viitor.
Domnule Tudorache, o să vă răspund în mod special: Nu funcționarii și diplomații României au făcut, au realizat președinția. Președinția a fost condusă de Guvernul României. La fiecare reuniune ministrul a prezidat lucrările. A fost o foarte bună cooperare, pentru care i-am felicitat pe experții noștri, pe toți cei care s-au implicat, pe toți cei care au acționat cu adevărat pentru România și nu împotriva României. Cu câteva minute înainte mă întreba cineva: credeți că eurodeputații români vor fi uniți în a aduce un plus de imagine României? Și atunci am spus: da. Acum plec dezamăgită. Cu oameni ca dumneavoastră nu vom aduce un plus României. Lăsați să rezolvați problemele acasă! Nu veniți cu ele în Parlamentul European, pentru că aceste lucruri nu aduc un plus de imaginea țării noastre. Mai mult, toată lumea a felicitat Președinția României. Au fost și lucruri pe care unii dintre eurodeputaţi au crezut că le putem face mai bine; dar nu au criticat. Și n-o să vedeți aici în parlament foarte mulți eurodeputați care-și critică tara. Dar dumneavoastră ați făcut-o atunci când vicepreședintele Comisiei Europene a spus că România are un motiv de sărbătoare.
Mai mult decât atât: vreau să vă spun că Uniunea Europeană – documentați-vă un pic înainte! – nu are atribuții pe sănătate, educație și cultură. Vine cu proiecte. Deci ați vorbit și de trei elemente pe care nu le cunoașteți, și cred că nu știți nimic despre realizările Președinției române. Nu cunoașteți faptul că pe timpul Președinției o țară nu poate interveni. Trebuie să fie un facilitator de consens; și asta a făcut România. Și m-aș fi bucurat dacă la acest proiect deosebit de important pentru țara mea, acest proiect destul de important și foarte important pentru toți cetățenii europeni, s-ar fi găsit consens. Pentru că am găsit consensul la Comisia Europeană, am găsit consensul la Consiliul European, am găsit consens în rândul multor europarlamentari, am găsit consens la președintele Parlamentului European, și toți am înțeles ca Uniunea Europeană este într-un moment de cotitură și dacă nu vom acționa uniți nu vom da un sens bun construcției europene. Și am ascultat toate sfaturile și împreună am realizat aceste lucruri. Eu cred că acestea trebuie să ne ghideze și pe următoarea perioadă, să aducem plusvaloare. Cetățenii nu au nevoie de scandal, cetățenii au nevoie de lucruri care să-i ajute în viața de zi cu zi; de politici mai apropiate de ei, nu de lucruri pe care să le aducem în spațiul public crezând că avem mai multă însemnătate din punct de vedere politic.
Domnul Lamberts – îmi pare rău că a plecat… Pe partea logistică mi-a plăcut acest “jos pălăria!”. Eu cred că România merită acest lucru. Pentru noi toate dosarele au fost importante. Iar legat de GRECO – analizăm fiecare punct de la GRECO. Dar cred că trebuie să se uite și la Belgia, țara din care face parte. Sunt 15 recomandări, din care a implementat doar una. Trebuie să lăsăm ca pe GRECO să nu intervenim noi, ci să intervină magistrații. Dacă într-adevăr vrem o independență a justiției trebuie ca magistrații să găsească consensul, și nu să-l implementăm noi.
În final, vreau să mulțumesc tuturor; vreau să mulțumesc tuturor celor care au avut încredere în noi. Pentru că încrederea dumneavoastră nu a fost numai încrederea în Guvernul României, nu a fost numai încrederea în experții noștri, în diplomații noștri; a fost încrederea într-o țară care a deținut pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene, o țară care și-a dat primul examen în această funcție și pe care eu consider – și am văzut că mulți dintre dumneavoastră considerați la fel – că l-a trecut cu brio. Vă mulțumesc încă o dată pentru implicarea dumneavoastră, pentru sprijin, pentru modul în care am cooperat. Doresc din nou succes noului parlament și sper că o să aveți aici, în acest for european foarte important, în care am activat nouă ani de zile, succes, pentru că succesul dumneavoastră este succesul întregii construcții europene. Vă mulțumesc!
