Ursula von der Leyen – discurs privind starea Uniunii Europene în 2021

0

Doamnelor și domnilor deputați,

Mulți sunt cei care simt că s-au oprit din trăit, în timp ce lumea a evoluat cu rapiditate. Viteza cu care se petrec evenimentele și enormitatea provocărilor sunt uneori greu de înțeles.

Această perioadă a fost și un prilej de introspecție. Unii dintre noi și-au reevaluat viața, au fost organizate dezbateri mai ample cu privire la partajarea vaccinurilor și la valorile comune.

Privind în retrospectivă la anul care s-a scurs de la ultimul meu discurs privind starea Uniunii și luând pulsul stării Uniunii de astăzi, constat că punem mult suflet în tot ceea ce facem.

Robert Schuman spunea: Europa are nevoie de un suflet, de un ideal și de voința politică indispensabilă pentru îndeplinirea acestui ideal.

În ultimele douăsprezece luni, Europa a transpus în realitate aceste cuvinte.

Am ales să trecem împreună prin cea mai mare criză sanitară mondială cu care s-a confruntat omenirea în acest secol, astfel încât fiecare parte a Europei să aibă acces echitabil la un vaccin care salvează vieți.

Am ales să ne unim forțele pentru a trece împreună prin cea mai profundă criză economică globală din ultimele decenii prin intermediul NextGenerationEU.

Și am ales, din nou, să traversăm împreună cea mai gravă criză planetară pe care a cunoscut-o vreodată omenirea, prin intermediul Pactului verde european.

Am făcut acest lucru împreună, în calitate de Comisie, de Parlament și de 27 de state membre. Ca o singură Europă unită. Și putem fi mândri de acest lucru.

Însă criza provocată de coronavirus se face în continuare resimțită.

Mulți sunt cei care suferă de pe urma pandemiei care persistă încă. Sunt inimi frânte pe care nu le vom putea consola niciodată, povești de viață întrerupte înainte de vreme și un timp pe care nu li-l vom putea da niciodată înapoi tinerilor noștri. Ne confruntăm cu provocări noi și de durată într-o lume care se redresează – și se fracturează – cu sincope.

Prin urmare, nu încape îndoială că anul viitor tăria noastră de caracter va fi din nou pusă la încercare.

Dar eu cred că tocmai atunci când este pus la încercare, spiritul – sufletul – își arată întreaga sa splendoare.

Uitându-mă la felul în care stau lucrurile în Uniunea noastră, știu că Europa va trece acest test.

Ceea ce îmi dă încrederea de a afirma acest lucru este inspirația pe care o resimțim când vedem acțiunile tinerilor europeni.

Pentru că tinerii noștri ne arată ce înseamnă adevărata empatie și solidaritate. Ei consideră că avem o responsabilitate față de planetă.

Și, chiar dacă sunt îngrijorați cu privire la ce le rezervă viitorul, sunt hotărâți să creeze un viitor mai bun.

Uniunea noastră va fi mai puternică dacă se va asemăna mai mult generației noastre viitoare, și anume dacă va fi reflexivă, hotărâtă și atentă la cei din jur. Dacă se va baza pe valori și va fi temerară în acțiuni.

Acest mod de gândire va fi mai important ca oricând în următoarele douăsprezece luni. Iată așadar care a fost mesajul scrisorii de intenție pe care am trimis-o în această dimineață președintelui Sassoli și prim-ministrului Janša pentru a ne prezenta prioritățile pentru anul următor.

O EUROPĂ UNITĂ ÎN ADVERSITATE ȘI REDRESARE

Doamnelor și domnilor deputați,

Un an este o perioadă lungă pe timp de pandemie.

Când m-am aflat în fața dumneavoastră în urmă cu 12 luni, nu știam când sau dacă vom avea un vaccin sigur și eficace împotriva COVID-19.

Dar astăzi – și în pofida tuturor criticilor -, Europa se numără printre liderii mondiali din acest punct de vedere.

Peste 70 % din adulții din UE sunt vaccinați complet. Am fost singurii care am partajat jumătate din producția noastră de vaccinuri cu restul lumii. Le-am furnizat europenilor peste 700 de milioane de doze și am trimis alte peste 700 de milioane de doze restului lumii, unui număr de peste 130 de țări.

Suntem singura regiune din lume care a făcut un astfel de gest.

O pandemie este un maraton, nu un sprint.

Am ținut seama de știință.

Am obținut rezultate tangibile pentru Europa. Am obținut rezultate tangibile pentru întreaga lume.

Am făcut aceste lucruri cum trebuie, deoarece le-am făcut în modul nostru – european. Și a funcționat!

Avem toate motivele din lume să fim încrezători, însă nu trebuie să ne lăsăm pe tânjeală.

Prioritatea noastră absolută, care este și cea mai urgentă, este accelerarea vaccinării la nivel mondial.

Dat fiind că în țările cu venituri mici au fost administrate mai puțin de 1 % din dozele de vaccin de la nivel mondial, amploarea nedreptății și gradul de urgență sunt de netăgăduit. Aceasta este una dintre marile probleme geopolitice ale vremurilor noastre.

Echipa Europa investește un miliard de euro în sporirea capacității de producție de ARN mesager din Africa. Ne-am angajat deja să partajăm 250 de milioane de doze.

Vă pot anunța încă de astăzi că la acest angajament Comisia va adăuga o nouă donație de alte 200 de milioane de doze până la mijlocul anului viitor.

Este vorba de o investiție nu numai în solidaritate, dar și în sănătatea globală.

A doua prioritate este de a ne continua eforturile în acest sens aici, în Europa.

Constatăm că există divergențe îngrijorătoare în ceea ce privește ratele de vaccinare în Uniunea noastră.

Prin urmare, nu trebuie să încetinim ritmul vaccinării.

Europa este pregătită. Ne-am asigurat 1,8 miliarde de doze suplimentare. Acestea vor fi suficiente pentru noi și pentru țările din vecinătatea noastră atunci când vor fi necesare doze de rapel. Haideți să facem tot posibilul pentru a ne asigura că această pandemie nu se transformă într-o pandemie a persoanelor nevaccinate.

Prioritatea noastră absolută este de a ne pregăti mai bine pentru a face față unor eventuale pandemii.

Anul trecut spuneam că a sosit momentul să creăm o uniune europeană a sănătății. Astăzi, trecem de la vorbe la fapte. Prin propunerea noastră, activitatea Autorității UE pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară va demara.

Acest lucru ne va fi de un ajutor inestimabil pentru ca în viitor să abordăm mai din timp și mai bine amenințările la adresa sănătății.

Avem deja capacitatea de inovare și cea științifică, cunoștințele din sectorul privat și autoritățile naționale competente necesare. Acum nu ne rămâne decât să le reunim, adăugând inclusiv o finanțare masivă.

Prin urmare, propun o nouă misiune de pregătire și reziliență în materie de sănătate pentru întreaga UE. Iar aceasta ar trebui să fie susținută de o investiție din cadrul Echipei Europa în valoare de 50 de miliarde EUR până în 2027.

Pentru a ne asigura că niciun virus nu va mai transforma vreodată o epidemie locală într-o pandemie mondială. Nu există vreun randament al investițiilor mai bun decât acesta.

Doamnelor și domnilor deputați,

Activitatea privind uniunea europeană a sănătății reprezintă un pas înainte important. Și vreau să mulțumesc Parlamentului pentru sprijin.

Am arătat că, atunci când acționăm împreună, putem să ne mobilizăm rapid.

Să luăm ca exemplu certificatul digital al UE:

Până în prezent, au fost generate în întreaga Europă peste 400 de milioane de astfel de certificate. 42 de țări de pe 4 continente s-au conectat la certificat.

Comisia l-a propus în martie.

Dumneavoastră ați adoptat rapid propunerea! Trei luni mai târziu, certificatul era operațional.

Datorită eforturilor noastre comune, pe când restul lumii doar vorbea despre un astfel de certificat, Europa l-a și creat.

Am făcut multe lucruri așa cum trebuie. Am acționat rapid pentru a crea SURE. Acest instrument a sprijinit peste 31 de milioane de lucrători și 2,5 milioane de societăți din întreaga Europă.

Am tras învățăminte din trecut, când am fost prea dezbinați și am acționat cu prea multă întârziere.

Iar diferența este evidentă: data trecută a fost nevoie de 8 ani pentru ca PIB-ul zonei euro să revină la nivelurile de dinainte de criză.

De data aceasta, ne așteptăm ca 19 țări să revină la nivelul de dinainte de pandemie anul acesta, iar restul – anul viitor. Nivelul creșterii în zona euro l-a depășit atât pe cel din SUA, cât și pe cel din China în ultimul trimestru.

Să nu uităm însă că acesta este doar începutul. Învățămintele desprinse din criza financiară ar trebui să ne ajute să dăm dovadă de precauție: atunci, Europa a considerat prea devreme că a ieșit din impas și am plătit prețul pentru acest lucru. Nu vom repeta aceeași greșeală.

Vestea bună este că, prin NextGenerationEU, vom investi acum atât în redresarea pe termen scurt, cât și în prosperitatea pe termen lung.

Vom aborda aspectele structurale ale economiei noastre: de la reformele pieței forței de muncă din Spania la reformele sistemelor de pensii din Slovenia sau la reforma fiscală din Austria.

Vom investi mai mult ca niciodată în tehnologia 5G și în fibră. Dar și mai importante sunt investițiile în competențele digitale. Această sarcină are nevoie de atenția liderilor și de un dialog structurat la nivel înalt.

Răspunsul nostru trasează o direcție clară atât pentru piețe, cât și pentru investitori.

Dar, privind spre viitor, trebuie să reflectăm și asupra modului în care criza a afectat situația economiei noastre, de la datoriile mai mari la impactul inegal asupra diferitelor sectoare, precum și la noi moduri de lucru.

În acest scop, Comisia va relansa în următoarele săptămâni discuția privind revizuirea guvernanței economice. Obiectivul este să se ajungă la un consens cu privire la calea de urmat cu suficient timp înainte de 2023.

Doamnelor și domnilor deputați,

În curând se vor împlini 30 de ani de la instituirea pieței unice. Timp de 30 de ani, aceasta a fost principalul catalizator al progreselor și prosperității în Europa.

La începutul pandemiei, am protejat-o de presiunile erodării și ale fragmentării. Pentru redresarea noastră, piața unică este forța motrice a locurilor de muncă de calitate și a competitivității.

Acest lucru este deosebit de important în cadrul pieței unice digitale.

Am prezentat propuneri ambițioase în ultimul an.

Pentru a limita capacitatea de a controla fluxurile de informație a marilor platforme, pentru a consolida responsabilitatea democratică a acestor platforme, pentru a consolida inovarea și pentru a canaliza puterea inteligenței artificiale.

Domeniul digital joacă un rol decisiv. Și statele membre împărtășesc această opinie: cheltuielile digitale din cadrul NextGenerationEU nu numai că vor îndeplini obiectivul de 20 % pe care îl stabilisem, ba chiar îl vor depăși.

Acest lucru reflectă atât oportunitățile, cât și importanța investițiilor în suveranitatea noastră tehnologică europeană. Trebuie să ne întețim eforturile pentru a modela transformarea noastră digitală în conformitate cu normele și valorile noastre.

Permiteți-mi să vă vorbesc de semiconductori, acele cipuri minuscule datorită cărora funcționează multe dispozitive și nu numai: de la telefoanele inteligente și trotinetele electrice la trenuri sau la întregi fabrici inteligente.

Tehnologia digitală nu poate exista fără cipuri. În prezent, întregi linii de producție funcționează deja la viteză redusă, în ciuda creșterii cererii, și asta din cauza deficitului de semiconductori.

În timp ce cererea de la nivel mondial a explodat, cota Europei din întregul lanț valoric, de la proiectare la capacitatea de producție, a scăzut. Suntem dependenți de cipuri de ultimă generație fabricate în Asia.

Prin urmare, acest lucru nu este o chestiune care ține doar de competitivitatea noastră. Este, de asemenea, o chestiune de suveranitate tehnologică. Așadar, haideți să ne concentrăm întreaga atenție pe această chestiune.

Vom prezenta un nou Act european privind cipurile. Trebuie să ne conectăm capacitățile de cercetare, proiectare și testare de talie mondială. Trebuie să ne coordonăm investițiile UE și cele naționale de a lungul lanțului valoric.

Și asta pentru a crea împreună un ecosistem european al cipurilor de ultimă generație, care să includă producția. Astfel, ne vom asigura securitatea aprovizionării și se vor dezvolta noi piețe pentru tehnologiile europene revoluționare.

Sunt de acord că nu este o sarcină ușoară. Și știu că unii afirmă că un astfel de deziderat este o utopie.

Dar așa s-a spus și despre Galileo în urmă cu 20 de ani.

Și uitați ce s-a întâmplat! Proiectul nostru a fost o reușită. Azi, sateliții europeni oferă sistemul de navigație unui număr de peste 2 miliarde de telefoane inteligente din întreaga lume. Suntem lideri mondiali. Așadar, haideți să fim îndrăzneți din nou, de data aceasta în ceea ce privește semiconductorii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pandemia a lăsat răni adânci, care au un impact enorm asupra economiei noastre sociale de piață.

Seară de seară, eram nelipsiți din fața ferestrei sau a ușii pentru a-i aplauda pe lucrătorii din prima linie.

Am simțit cu toții cât de mult depindem de ei. De cele și cei care sunt devotați profesiei lor în ciuda salariului mai mic și a gradului mai redus de protecție și de securitate.

Chiar dacă aplauzele s-au mai estompat, forța emoțiilor noastre trebuie să dăinuie.

Acesta este motivul pentru care implementarea Pilonului european al drepturilor sociale este atât de importantă.

Este vorba de locuri de muncă decente, de condiții de muncă echitabile, de o asistență medicală de mai bună calitate și de un bun echilibru al vieții.

Pandemia ne-a învățat un lucru important: valoarea pe care o are timpul. Și că nimic nu este mai prețios decât timpul petrecut cu cei dragi.

Din acest motiv, vom propune o nouă strategie europeană pentru asistența medicală.

Astfel, fiecare bărbat și fiecare femeie vor putea beneficia de cele mai bune îngrijiri medicale posibile și vor putea avea o viață cât mai echilibrată. Însă echitatea socială nu este doar o chestiune de timp, ci are și o componentă fiscală.

În economia noastră socială de piață, este bine ca întreprinderile să obțină profit. Dar să nu uităm că ele obțin profit datorită calității infrastructurilor noastre și a sistemelor noastre de securitate socială și de învățământ.

Prin urmare, este de la sine înțeles că trebuie să se achite cum se cuvine de contribuția care le revine. Acesta este motivul pentru care vom continua să combatem evaziunea fiscală și frauda fiscală.

Vom propune un proiect de lege care să vizeze profiturile ascunse în spatele societăților de tip „cutie poștală”. Și vom face tot ce ne stă în putință pentru parafarea acordului mondial istoric privind rata minimă a impozitului pe profit.

Plata unui impozit echitabil nu ține doar de finanțele publice, ci, mai ales, de echitate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am profitat cu toții de bazele economiei noastre europene sociale de piață. Și trebuie să facem în așa fel încât generația următoare să își poată construi viitorul.

Tinerii de astăzi urmează multe studii, sunt foarte talentați și extrem de motivați. Este o generație care a făcut multe sacrificii pentru a-i proteja pe ceilalți.

Tinerețea este, de regulă, momentul descoperirilor. Al noilor experiențe. Este perioada în care îți faci prieteni pentru toată viața. Perioada în care descoperi drumul pe care trebuie să îl urmezi în viață. Însă tinerilor de azi ce li s-a cerut? Să păstreze distanța socială, să rămână în casă și să studieze online. Și situația aceasta a durat mai bine de un an!

Din acest motiv, toate inițiativele noastre, de la Pactul verde la NextGenerationEU, au menirea de a le proteja viitorul.

Acesta este și motivul pentru care NextGenerationEU trebuie să fie finanțat din noi resurse proprii, temă cu privire la care lucrăm.

Dar nu este de ajuns! Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că nu creăm noi vulnerabilități. Pentru că Europa are nevoie de toți tinerii săi.

Trebuie să îi încurajăm pe cei marginalizați, care întâmpină dificultăți. Pe cei care nu au un loc de muncă. Pe cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Lor le vom oferi un nou program – ALMA.

ALMA le va da acestor tineri posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Pentru că și ei merită să trăiască o experiență ca cea oferită de Erasmus. Pentru a dobândi competențe, a crea legături și a-și făuri propria identitate europeană.

Însă tinerii trebuie să fie în măsură să construiască viitorul Europei dacă dorim să ne modelăm Uniunea astfel încât aceasta să corespundă imaginii lor. Uniunea noastră trebuie să aibă un suflet și o viziune cu care tinerii să se poată identifica.

Jacques Delors se întreba: Cum vom putea crea Europa dacă tinerii nu o consideră un proiect colectiv și o reprezentare a viitorului lor?

Acesta este motivul pentru care vom propune ca anul 2022 să fie Anul European al Tineretului. Un an consacrat promovării tinerilor care s-au devotat atât de mult altora. Ei sunt cei care vor trebui să conducă dezbaterile Conferinței privind viitorul Europei.

Trebuie să fie conferința lor, întrucât viitorul lor este în joc.

Și, după cum am afirmat la începutul mandatului, Comisia va fi gata să ia măsurile necesare pentru a pune în practică ceea ce se va decide în cadrul conferinței.

O EUROPĂ UNITĂ ÎN RESPONSABILITATE

Doamnelor și domnilor deputați,

Acești tineri aparțin unei generații care are conștiință. Ei sunt cei care, prin imboldul lor, ne încurajează să țintim mai sus și să acționăm mai rapid pentru a găsi soluții la criza climatică.

Iar evenimentele din vara aceasta nu fac decât să ne ofere argumente în sprijinul acestui demers. Am avut inundații în Belgia și Germania, incendii forestiere care au pârjolit insulele grecești și dealurile din Franța.

Și dacă nu ne încredem în propriii ochi, nu trebuie decât să dăm crezare științei.

ONU a publicat recent raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care este autoritatea de referință pentru știința referitoare la schimbările climatice.

Raportul nu lasă loc de speculații. Schimbările climatice sunt rezultatul acțiunilor umane. Însă, tocmai pentru că sunt provocate de om, ne stă în putință să facem ceva ca să schimbăm lucrurile în bine.

Așa cum spunea cineva recent: Încălzirea globală este o realitate de necontestat. Noi suntem de vină. Nu există niciun dubiu în această privință. Situația este cât se poate de îngrijorătoare. Dar putem să reparăm lucrurile.

Iar schimbări se produc deja.

În Germania, în prima jumătate a acestui an, au fost înmatriculate mai multe mașini electrice decât automobile pe motorină. Polonia a devenit cel mai mare exportator de baterii auto și de autobuze electrice din UE. Sau să luăm drept exemplu noul Bauhaus european, care a dus la o explozie de creativitate în rândul arhitecților, al designerilor și al inginerilor din întreaga Uniune.

Este clar că lucrurile sunt pe cale să se schimbe.

Or aceasta este însăși miza Pactului verde european.

În discursul meu de anul trecut, anunțam obiectivul nostru de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030.

De atunci, împreună, am transpus obiectivele noastre climatice în obligații legale.

Și suntem prima economie mare din lume care a introdus o legislație cuprinzătoare cu scopul de a transpune aceste obiective în realitate.

Ați văzut cât de complexe sunt detaliile. Însă obiectivul pe care îl urmărim este unul simplu. Vom stabili un preț pentru poluare. Vom avea grijă ca energia pe care o utilizăm să fie curată. Vom avea automobile mai inteligente și avioane mai puțin poluante.

Și ne vom asigura că obiectivele mai ambițioase în materie de climă pe care le urmărim sunt acompaniate de obiective mai ambițioase și în ceea ce privește agenda socială. Trebuie să asigurăm o tranziție verde echitabilă. Tocmai de aceea am propus un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, menit să combată sărăcia energetică de care suferă deja 34 de milioane de europeni.

Am încredere că atât Parlamentul, cât și statele membre vor aproba acest pachet și vor apăra obiectivele noastre ambițioase comune.

Europa poate face multe în domeniul schimbărilor climatice și al crizei naturale. Și va veni și în sprijinul altor țări. Sunt mândră să anunț astăzi că UE va dubla cuantumul finanțării sale externe în sprijinul biodiversității, în special în țările cele mai vulnerabile.

Însă Europa nu poate face toate aceste lucruri de una singură.

Conferința COP26 de la Glasgow va fi un moment al adevărului pentru comunitatea mondială.

Cele mai mari economii ale lumii – de la SUA la Japonia – și-au fixat obiective ambițioase pentru a putea atinge neutralitatea climatică în 2050 sau la scurt timp după aceea. Aceste obiective trebuie să fie sprijinite acum de planuri concrete, care să fie gata la timp pentru Conferința de la Glasgow. Căci angajamentele noastre actuale pentru 2030 nu vor fi suficiente pentru a putea menține încălzirea globală la 1,5 C.

Fiecare țară în parte are o responsabilitate în această privință.

Obiectivele pe care președintele Xi le-a stabilit pentru China sunt încurajatoare. Am vrea însă să vedem China demonstrând același spirit de lider și în ceea ce privește definirea pașilor concreți care trebuie urmați pentru atingerea acestor obiective. Toți am răsufla ușurați dacă, până la jumătatea deceniului, China ar demonstra că își poate reduce nivelurile de vârf ale emisiilor și că își poate decarboniza economia atât pe plan intern, cât și în afara granițelor.

Însă, cu toate că fiecare țară are o responsabilitate în acest domeniu, marile economii au într-adevăr o datorie specială față de țările cel mai puțin dezvoltate și cele mai vulnerabile. Accesul la finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice este esențial pentru aceste țări – atât în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la acestea.

În Mexic și la Paris, economiile majore ale lumii s-au angajat să pună la dispoziție 100 de miliarde de dolari pe an până în 2025 pentru țările cel mai puțin dezvoltate și cele mai vulnerabile.

UE își onorează acest angajament. Echipa Europa contribuie cu 25 de miliarde de dolari pe an. Alte țări însă, neparticipând, fac imposibilă atingerea acestui obiectiv mondial.

Acoperirea acestui deficit de finanțare va spori șansele de reușită ale Conferinței de la Glasgow.

Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi este că Europa este pregătită să facă mai mult. Vom propune acum să punem la dispoziție o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro până în 2027 pentru finanțarea acțiunilor climatice. Dar sperăm ca și Statele Unite și partenerii noștri să își majoreze contribuția.

Dacă, împreună cu SUA, vom reuși să acoperim deficitul de finanțare existent în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, vom trimite un semnal puternic întregii lumi și ne vom afirma poziția de lider mondial în domeniul acțiunilor climatice. Este momentul să ne onorăm angajamentele.

Doamnelor și domnilor deputați,

Această poziție de lider asumată de UE în domeniul climei și al economiei este esențială pentru obiectivele mondiale și de securitate ale Europei. Ea reflectă și o mutație mai amplă la nivel internațional, în contextul tranziției către o nouă ordine mondială.

Intrăm într-o nouă eră a hipercompetitivității.

O eră în care, pentru unii, orice mijloc este permis pentru a dobândi mai multă influență: indiferent dacă este vorba de a promite vaccinuri sau a acorda împrumuturi cu rate mari ale dobânzii, de a lansa rachete sau a dezinforma populația.

O eră a rivalităților regionale și a marilor puteri care își refocalizează atenția una asupra celeilalte.

Evenimentele recente din Afganistan nu sunt cauza acestei mutații, ci un simptom al ei.

Și, în primul rând, doresc să afirm cu claritate un lucru. Suntem alături de poporul afgan. Alături de femeile și copiii afgani, de procurori, de jurnaliști și de apărătorii drepturilor omului.

Mă gândesc mai ales la judecătoarele care stau acum ascunse, temându-se de bărbații pe care i-au trimis la închisoare. Ele sunt în pericol din cauza contribuției pe care au adus-o la apărarea justiției și a statului de drept. Trebuie să le sprijinim și vom coordona împreună cu statele membre toate eforturile pentru a le oferi siguranță.

Și trebuie să îi sprijinim în continuare pe toți afganii, atât pe cei rămași în țară, cât și pe cei din țările învecinate. Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita riscul real al unei foamete majore și al unui dezastru umanitar. Și ne vom aduce contribuția. Vom suplimenta ajutorul umanitar acordat populației afgane cu 100 de milioane de euro.

Această inițiativă va face parte dintr-un nou pachet, mai amplu, de sprijin pentru poporul afgan, pe care îl vom prezenta în următoarele săptămâni și care va reuni toate eforturile noastre în acest sens.

Doamnelor și domnilor deputați,

Evenimentele din Afganistan au fost un moment extrem de dureros pentru toate familiile celor și-au pierdut viața acolo.

Ne înclinăm în fața sacrificiului acestor soldați, diplomați și lucrători umanitari care au căzut la datorie.

Pentru a ne asigura că devotamentul lor nu va fi fost în zadar, trebuie să reflectăm asupra circumstanțelor care au făcut ca această misiune să se încheie atât de brusc.

Sunt întrebări profund îngrijorătoare, la care aliații vor trebui să răspundă în cadrul NATO.

Însă pur și simplu nu există probleme de securitate și apărare care să poată fi rezolvate printr-o cooperare mai redusă. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să exploatăm mixul unic de puncte forte al fiecărei părți.

De aceea colaborăm cu Secretarul General Jens Stoltenberg la elaborarea unei noi declarații comune UE-NATO, care urmează să fie prezentată înainte de sfârșitul anului.

Dar aceasta este doar o fațetă a problemei.

Europa poate – și ar trebui în mod clar – să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu. Însă, dacă vrem să facem mai mult, trebuie mai întâi să explicăm care sunt rațiunile noastre. Disting trei mari argumente în această privință.

În primul rând, trebuie să asigurăm stabilitatea în vecinătatea noastră și în diferitele regiuni.

Suntem conectați cu restul lumii prin strâmtori înguste, mări străbătute de furtuni și vaste frontiere terestre. Datorită acestei poziții geografice, Europa știe mai bine decât oricine că o criză externă nerezolvată poate deveni rapid o criză internă.

În al doilea rând, natura amenințărilor cu care ne confruntăm evoluează rapid: de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu.

Tehnologia disruptivă a fost un important factor egalizator în ceea ce privește capacitatea pe care o au acum statele-paria sau grupurile nestatale de a se servi de putere.

Nu mai este nevoie de armate și rachete pentru a cauza daune de proporții. Poți paraliza instalații industriale, administrații orășenești și spitale – nu ai nevoie decât de un laptop. Poți perturba un întreg proces electoral cu un telefon inteligent și o conexiune la internet.

Al treilea motiv este acela că Uniunea Europeană este un furnizor unic de securitate. Vor exista misiuni în care NATO sau ONU nu se vor implica, dar în care UE ar trebui să se implice.

Pe teren, soldații noștri lucrează umăr la umăr cu ofițeri de poliție, avocați și doctori, cu lucrători umanitari și apărători ai drepturilor omului, cu profesori și ingineri.

Putem recurge la o combinație de resurse militare și civile, de diplomație și politică în domeniul dezvoltării, căci avem o experiență îndelungată în materie de consolidare și protejare a păcii.

Vestea bună este că, în ultimii ani, am început să construim un ecosistem european al apărării.

Avem nevoie însă de o uniune europeană a apărării.

S-au purtat numeroase discuții în ultimele săptămâni cu privire la forțele expediționare, la natura lor și la efectivele de care ar trebui să dispună, dacă ar fi mai potrivit să avem grupuri tactice de luptă sau forțe UE de intervenție

Fără îndoială, aceste elemente sunt parte a dezbaterii și, cred, vor fi și parte a soluției la care vom ajunge.

Însă întrebarea fundamentală este de ce astfel de inițiative nu au avut succes în trecut.

Poți avea cele mai avansate forțe din lume, dar dacă nu ai fost pregătit să le utilizezi vreodată, la ce bun?

Ceea ce ne-a ținut în loc până acum nu este doar un deficit de capacitate, ci lipsa voinței politice.

Iar dacă ne dezvoltăm această voință politică, putem face multe la nivelul UE.

Permiteți-mi să vă dau trei exemple concrete:

În primul rând, trebuie să punem bazele unui proces decizional colectiv – ceea ce eu numesc conștientizarea situației.

Nu vom reuși să facem acest lucru dacă statele membre care acționează în aceeași regiune nu fac schimb de informații la nivel european. Este vital să îmbunătățim cooperarea dintre serviciile noastre de informații.

Dar nu este vorba doar de informații în sens restrâns,

ci despre reunirea cunoștințelor din toate serviciile și din toate sursele: de la autoritățile spațiale la formatorii din cadrul poliției, de la sursele deschise la agențiile de dezvoltare. Activitatea acestora ne oferă un orizont și o bogăție de cunoștințe unice.

Aceste cunoștințe ne sunt accesibile.

Dar nu le putem folosi pentru a lua decizii avizate decât dacă avem un tablou complet al situației. Or acest lucru nu se întâmplă în prezent. Deținem cunoștințele, dar acestea sunt disparate. Informațiile sunt fragmentate.

Din acest motiv, UE ar putea avea în vedere înființarea propriului său centru comun de conștientizare a situației, pentru a construi un tablou din toate aceste bucăți de informații.

Și pentru a fi mai bine pregătită, pe deplin informată și capabilă să ia decizii.

În al doilea rând, trebuie să ne îmbunătățim interoperabilitatea. Iată de ce investim deja în platforme europene comune, de la cele pentru avioanele de vânătoare la cele pentru drone și din domeniul cibernetic.

Însă trebuie să reflectăm în continuare la noi modalități de a exploata toate sinergiile posibile. Un exemplu în acest sens ar putea fi ideea de a aplica scutiri de TVA atunci când se achiziționează echipamente de apărare dezvoltate și produse în Europa.

Acest lucru nu numai că ne-ar spori interoperabilitatea, dar ne-ar și reduce actuala dependență de producătorii externi.

În al treilea rând, nu putem purta o discuție despre apărare fără să abordăm problema securității cibernetice. Dacă totul este interconectat, atunci totul poate fi piratat. Si, dat fiind că resursele sunt puține, trebuie să ne conjugăm eforturile. Ar trebui nu doar să ne mulțumim să abordăm amenințările cibernetice, ci și să încercăm să devenim lideri în materie de securitate cibernetică.

Ar trebui să dezvoltăm aici, în Europa, instrumentele de apărare cibernetică de care avem nevoie. De aceea avem nevoie de o politică europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică.

Putem așadar să facem multe la nivelul UE. Dar și statele membre trebuie să își aducă aportul.

Pentru început, trebuie să realizăm o evaluare comună a amenințărilor cu care ne confruntăm și să propunem o abordare comună pentru a le face față. Viitoarea Busolă strategică este un proces-cheie în contextul acestei discuții.

Și trebuie să hotărâm cum putem fructifica toate posibilitățile deja prevăzute în tratat.

De aceea, în cadrul președinției franceze, împreună cu președintele Macron, vom convoca un summit privind apărarea europeană.

A venit momentul ca Europa să treacă la nivelul superior.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere contestările tot mai acerbe ale ordinii mondiale actuale, să ne protejăm interesele nu înseamnă doar să ne apărăm, ci și să creăm parteneriate solide și fiabile. Acesta nu este un lux, ci un element esențial pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea noastră viitoare.

Trebuie să începem prin a aprofunda parteneriatele cu aliații noștri cei mai apropiați.

Împreună cu SUA, vom elabora o nouă agendă transatlantică pentru o schimbare mondială, care va aborda teme precum noul Consiliu pentru comerț și tehnologie, securitatea sanitară și sustenabilitatea.

UE și SUA vor fi întotdeauna mai puternice dacă acționează împreună.

Același lucru este valabil și pentru vecinii noștri din Balcanii de Vest.

Înainte de sfârșitul lunii, voi călători în această regiune pentru a transmite un semnal puternic al angajamentului nostru față de procesul de aderare al acestor țări. Le datorăm acest lucru tuturor tinerilor din regiune care cred într-un viitor european.

Acesta este motivul pentru care ne vom intensifica sprijinul acordat acestei regiuni în cadrul noului nostru plan economic și de investiții, a cărui valoare reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul regiunii. Facem acest lucru pentru că știm că o investiție în viitorul Balcanilor de Vest este o investiție în viitorul UE.

De asemenea, vom continua să investim în parteneriatele cu toate țările din vecinătatea noastră – ne vom consolida, printre altele, implicarea în cadrul Parteneriatului estic, vom pune în aplicare noua Agendă pentru Mediterana și vom continua să lucrăm la diferitele aspecte ale relației noastre cu Turcia.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să își îndrepte atenția și asupra următoarei generații de parteneriate.

În cadrul acestui proces, noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important. Aceasta reflectă însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea și securitatea noastră, și în același timp faptul că regimurile autocratice utilizează această regiune în încercarea de a-și extinde influența.

Europa trebuie să fie mai prezentă și mai activă în regiune.

Prin urmare, vom colabora pentru a intensifica legăturile comerciale, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare globale și pentru a dezvolta noi proiecte de investiții privind tehnologiile verzi și cele digitale.

Acesta este un model pentru felul în care Europa își poate reproiecta modul de acțiune pentru a conecta lumea.

Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China.

Trebuie să acționăm mai inteligent în privința acestor tipuri de investiții.

Acesta este motivul pentru care vom prezenta în curând noua noastră strategie privind conectivitatea, denumită Global Gateway („Portalul Global”).

Vom crea parteneriate de tip Global Gateway cu țări din întreaga lume. Vrem să investim în infrastructuri de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii în întreaga lume.

Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noștri transparență și o bună guvernanță.

Vrem să creăm conexiuni, nu relații de dependență, și știm cum se poate face acest lucru. Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia și Portugalia.

Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei.

Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o abordare de tip „Echipa Europa”. Vom crea conexiuni între instituții și investiții și între bănci și comunitatea de afaceri. Și vom face ca aceasta să devină o prioritate pentru summiturile regionale – începând cu următorul summit UE-Africa din februarie.

Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume.

Aș dori însă să fiu foarte clară în această privință: activitățile economice desfășurate în întreaga lume – comerțul mondial – sunt foarte bune și necesare, dar nu pot să se înfăptuiască niciodată cu prețul demnității și al libertății oamenilor.

În lume sunt 25 de milioane de persoane care, sub amenințare sau presiune, desfășoară muncă forțată. Nu vom putea accepta niciodată ca aceste persoane să fie constrânse să fabrice produse și ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazine la noi în Europa.

De aceea vom propune interzicerea pe piața noastră a produselor care au fost obținute prin muncă forțată.

Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent de preț.

O EUROPĂ UNITĂ ÎN LIBERTATE ȘI DIVERSITATE

Doamnelor și domnilor deputați, ființele umane nu sunt o monedă de schimb.

Să ne gândim la ce s-a întâmplat la frontierele noastre cu Belarus. Regimul din Minsk a instrumentalizat ființe umane. Au urcat oameni în avion și i-au împins literalmente către frontierele Europei.

E un lucru pe care nu-l vom tolera niciodată,

iar aceasta s-a putut vedea din reacția rapidă de la nivel european. Și puteți fi siguri că vom continua să rămânem alături de Lituania, Letonia și Polonia.

Haideți să spunem lucrurilor pe nume: ne confruntăm cu un atac hibrid menit să destabilizeze Europa.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acestea nu sunt evenimente izolate. Incidente similare s-au produs la alte frontiere externe și ne putem aștepta ca ele să se repete în viitor. Din acest motiv, în cadrul activității noastre privind spațiul Schengen, vom stabili noi modalități de a răspunde la astfel de agresiuni și de a asigura unitatea în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre externe.

Cu toate acestea, atât timp cât nu ne situăm noi pe o poziție comună cu privire la modul de gestionare a migrației, oponenții noștri vor continua să ia în vizor această vulnerabilitate.

În același timp, traficanții de ființe umane continuă să exploateze oamenii pe rute ale morții care traversează Mediterana.

Aceste evenimente ne arată că toate țările au interesul să contribuie la construirea unui sistem european de migrație.

Noul pact privind migrația și azilul ne pune la dispoziție toate instrumentele de care avem nevoie pentru a gestiona diversele tipuri de situații cu care ne confruntăm.

Toate elementele există deja. Este un sistem echilibrat și uman, care funcționează pentru toate statele membre – în toate circumstanțele. Știm că putem ajunge la o înțelegere în această privință.

În anul care a trecut de la prezentarea pactului de către Comisie, progresele au fost însă extrem de lente.

Cred că a venit momentul pentru o nouă politică europeană de gestionare a migrației. De aceea fac apel la dumneavoastră, în forul în care ne găsim acum și în statele membre, să accelerăm acest proces.

În ultimă instanță, totul se rezumă la o chestiune de încredere. Încredere între statele membre. Încredere din partea cetățenilor europeni că migrația poate fi gestionată. Încredere că Europa va fi întotdeauna la înălțimea datoriei sale perene față de cei mai vulnerabili și de cei care au cel mai mult nevoie de sprijin.

Există în Europa multe convingeri adânc înrădăcinate cu privire la migrație, dar cred că momentul în care vom ajunge la o înțelegere între noi în această privință nu este atât de îndepărtat.

Spun asta pentru că, întrebați fiind, majoritatea europenilor, ar fi de acord că ar trebui să acționăm pentru a stăvili migrația ilegală, dar și că ar trebui să acționăm pentru a le oferi un refugiu celor nevoiți să își părăsească țara.

Ar fi de acord că ar trebui să îi returnăm pe cei care nu au dreptul să rămână, dar că ar trebui să îi primim cu brațele deschise pe cei care vin aici legal și care au contribuții atât de importante la societatea și economia noastră.

Ar trebui, de asemenea, să fim de acord cu toții că nu ar trebui să se recurgă niciodată la chestiunea migrației pentru a dezbina.

Sunt convinsă că Europa poate găsi calea pentru a consolida încrederea în ceea ce privește migrația.

Doamnelor și domnilor deputați,

Societățile care își bazează evoluția pe democrație și valori comune au o fundație solidă. Aceste societăți au mai multă încredere în oameni.

Astfel apar idei noi, astfel e încurajată schimbarea, astfel îndreptăm nedreptățile.

Încrederea în aceste valori comune i-a călăuzit și i-a ținut laolaltă pe părinții noștri fondatori după cel de-al Doilea Război Mondial.

Și aceleași valori i-au unit pe partizanii libertății care, cu mai bine de 30 de ani în urmă, au făcut să cadă Cortina de Fier.

Aceștia și-au dorit democrație, și-au dorit să își aleagă liber conducătorii, și-au dorit un stat de drept, în care toți să fie egali în fața legii. Și-au dorit libertate de exprimare și o presă independentă. Și-au dorit să pună capăt spionării cetățenilor de către propriul stat și să combată corupția.

Și-au dorit libertatea de a fi diferiți de majoritate. Și-au dorit, după cum s-a exprimat fostul președinte ceh Václav Havel, toate aceste „minunate valori europene”.

Acestea sunt valorile care au izvorât din patrimoniul cultural, religios și umanist al Europei și sunt o parte din sufletul nostru, parte din ce ne-a făcut să fim ceea ce suntem astăzi. Aceste valori sunt acum consacrate în tratatele noastre europene și ne-am angajat cu toții să le respectăm atunci când am ales, ca state libere și suverane, să ne alăturăm acestei Uniuni.

Suntem hotărâți să apărăm aceste valori și nu vom face niciodată rabat de la această hotărâre.

Valorile noastre sunt garantate de cadrul nostru juridic și de hotărârile Curții Europene de Justiție. Aceste hotărâri sunt obligatorii și avem grijă ca ele să fie respectate, și asta în fiecare stat membru al Uniunii noastre.

Căci apărarea statului de drept nu este doar un țel nobil, ci și un proces dificil și o strădanie perpetuă către mai bine.

Rapoartele noastre privind statul de drept fac, prin reformele pe care le ocazionează, parte din acest proces. Un exemplu în acest sens sunt reforma justiției din Malta sau anchetele de corupție din Slovacia.

În același spirit, rapoartele noastre privind statul de drept vor include, începând cu 2022, și mai multe recomandări concrete pentru statele membre.

Cu toate acestea, în unele state membre există evoluții îngrijorătoare. În această privință, un lucru este foarte important pentru mine: caracterul primordial al dialogului.

În același timp însă, dialogul nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la rezultate concrete. De aceea continuăm să ne bazăm atât pe dialog, cât și pe măsuri ferme.

Acțiunile noastre de săptămâna trecută se înscriu în acest spirit, la fel ca tot ce vom continua să facem mai departe.

Aceasta pentru că dreptul la o justiție independentă și dreptul de a fi egal în fața legii sunt drepturi pe care oamenii trebuie să se poată baza, și asta peste tot în Europa și indiferent dacă aparțin unei majorități sau unei minorități.

Doamnelor și domnilor deputați,

Bugetul european poate părea o simplă alcătuire de cifre, dar el reprezintă în fapt viitorul Uniunii noastre și de aceea avem datoria să îl protejăm.

Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro și fiecare cent își îndeplinesc scopul și sunt cheltuiți în conformitate cu principiile statului de drept. Nu putem accepta ca investiții care fac posibil un viitor mai bun pentru copiii noștri să fie deturnate către scopuri suspecte.

Corupția nu este doar un furt din banii contribuabililor. Corupția îndepărtează investitorii. Corupția face posibil ca cei care dispun de mijloace financiare considerabile să își poată cumpăra favoruri și ca cei puternici să poată eluda regulile democratice.

Când vine vorba de protejarea bugetului nostru, vom ancheta fiecare caz cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Apărându-ne valorile, ne apărăm libertatea. Libertatea de a fi cine ești cu adevărat, libertatea de a spune ce gândești, libertatea de a iubi pe cine dorești.

Libertatea înseamnă și să nu-ți fie frică. În timpul pandemiei, prea multor femei le-a fost răpită această libertate.

A fost o perioadă deosebit de grea pentru cele care nu au mai avut unde să se ascundă, care nu puteau fugi nicăieri de propriii persecutori. Trebuie să facem lumină în aceste tenebre, trebuie să pășim pe calea care lasă în urmă suferința, iar persecutorii acestor femei trebuie aduși în fața justiției, iar ele trebuie să poată din nou să trăiască liber și independent.

De aceea, până la sfârșitul anului vom demara procesul de adoptare a unui act legislativ pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Este vorba aici de o aplicare eficientă a legii, de prevenție și de protecție, atât online, cât și offline.

Este vorba de demnitatea fiecăruia și despre echitate. Căci așa arată sufletul Europei și acestea sunt valorile pe care avem datoria să le apărăm.

Doamnelor și domnilor deputați,

În încheiere, aș dori să ne îndreptăm atenția către o libertate care le face posibile pe toate celelalte, și anume libertatea presei, se întâmplă ca jurnaliștii să fie atacați fără alt motiv decât că își fac meseria.

Unii sunt amenințați sau molestați, alții sunt, în mod tragic, asasinați. Toate acestea au loc chiar în Uniunea noastră Europeană. Aș dori să evoc în această privință câteva nume. Daphné Caruana Galizia, Jan Kuciak. Peter de Vries.

Detaliile poveștilor lor pot să difere, dar toate au ceva în comun: acești oameni au luptat cu toții pentru dreptul nostru de a fi informați și au murit din această cauză.

Informațiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența.

Acesta este motivul pentru care am făcut astăzi o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Trebuie să îi oprim pe toți cei care amenință libertatea presei. Societățile de presă nu sunt întreprinderi comerciale ca oricare altele:

independența lor este esențială. De aceea, Europa are nevoie de o lege care să garanteze această independență, iar la anul vom prezenta tocmai o astfel de lege vizând libertatea presei.

Și asta pentru că apărându-ne libertatea presei, ne apărăm în același timp democrația.

Concluzie

Doamnelor și domnilor deputați,

Consolidarea idealului european al lui Schuman pe care l-am invocat anterior este un proces neîntrerupt.

Ar trebui să nu ne ferim privirea când suntem confruntați cu propriile inconsecvențe și imperfecțiuni.

Dar, cu toate imperfecțiunile pe care le-ar putea avea, Uniunea noastră este în același timp unică într-un mod minunat și minunată într-un mod unic.

Este o Uniune în care ne consolidăm libertatea individuală prin forța comunității.

O Uniune modelată atât de istoria și valorile noastre comune, cât și de culturile și perspectivele noastre diverse.

O Uniune cu suflet.

Nu e ușor să găsești cuvintele potrivite pentru a surprinde esența acestui sentiment. Însă este mai ușor dacă le împrumuți de la o persoană care te inspiră. De aceea am invitat astăzi să ne fie alături un oaspete de onoare.

S-ar putea ca mulți dintre dumneavoastră să o cunoască deja – este o medaliată cu aur din Italia care mi-a cucerit inima în această vară.

Ce poate nu știți este că nu mai demult de luna aprilie i s-a spus că viața îi este în pericol. A trecut printr-o intervenție chirurgicală, s-a luptat și și-a revenit.

Apoi, la numai 119 zile după ce a părăsit spitalul, a câștigat aurul paralimpic. Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să o întâmpinați alături de mine pe Beatrice Vio. Deși este atât de tânără, Bebe a trecut deja prin atât de multe.

Povestea ei este una a reușitei în pofida tuturor adversităților. A succesului datorat talentului, tenacității și unui optimism de neegalat. Bebe este imaginea generației ei: un lider și un promotor al cauzelor în care crede.

A reușit să realizeze toate aceste lucruri ridicându-se la înălțimea convingerii ei că dacă ceva pare imposibil, atunci poate fi făcut. Se sembra impossibile, allora si può fare.

Acesta a fost spiritul părinților fondatori ai Europei și tot acesta este spiritul viitoarei generații a Europei. Prin urmare, vă invit să ne lăsăm inspirați de Bebe și de toți tinerii datorită cărora ni se schimbă percepția a ceea ce este posibil.

Care ne arată că poți fi ceea ce vrei să fii și că poți realiza tot ceea ce visezi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acesta este sufletul Europei. Acesta este viitorul Europei. Haideți ca împreună să facem Europa mai puternică.

Viva l’Europa!

COMENTARII

Please enter your comment!
Please enter your name here