Prima cercetare care cartografiază profilul neurocognitiv al excelenței. Rezultatele, prezentate de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României
România are, de zeci de ani, o tradiție solidă de performanță la competițiile internaționale de profil. Tineri de 16-18 ani rezolvă probleme pe care fizicieni adulți le consideră dificile. Adolescenți de 14 ani compun muzică interpretată de orchestre de prestigiu. Elevi de 16 ani construiesc algoritmi câștigători la concursuri internaționale de informatică. Toate acestea sunt performanțe verificabile – diplome, clasamente publice, recunoașteri instituționale – nu excepții izolate, ci un tipar recurent.
Și totuși, sistemul românesc nu a avut, până acum, niciun protocol național de identificare timpurie a acestor copii bazat pe dovezi neurobiologice. Majoritatea copiilor cu aptitudini deosebite sunt recunoscuți abia după ce performanța devine vizibilă public, iar șansele lor de dezvoltare depind adesea de contextul familial, de accesul la mentori sau de inițiativă individuală – nu de un sistem care îi caută activ.
Cum arată, din perspectivă științifică, excelența? Este rezultatul unui IQ ridicat sau al unui ansamblu mult mai complex de procese cognitive și emoționale? Ce au în comun tinerii care reprezintă țara noastră pe podiumurile olimpiadelor internaționale? Pentru prima dată în România, aceste întrebări primesc răspunsuri o cercetare fără precedent în Europa de Est, realizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României: primul studiu sistematic asupra excelenței, realizat pe adolescenți și tineri români cu performanțe documentate, membri ai campaniei „100 de tineri pentru dezvoltarea României”.
Studiul „Profilul Neurocognitiv al Excelenței în România” reprezintă începutul unei noi perspective asupra modului în care societatea poate identifica, înțelege și dezvolta potențialul copiilor și tinerilor cu rezultate excepționale. Studiul folosește tehnologia qEEG – electroencefalografia cantitativă – pentru a cartografia activitatea creierului la tineri cu rezultate excepționale în educație, cultură, sport și inovație – membri ai campaniei naționale „100 de tineri pentru dezvoltarea României”. Rezultatele arată că excelența nu are o singură „formulă” și nu poate fi redusă la un simplu coeficient de inteligență, ci este rezultatul interacțiunii dintre mai multe sisteme cognitive, executive și emoționale.
„Studiul de față este primul răspuns empiric la această absență”, se arată în raportul cercetării.
Participanții au prezentat trei tipare distincte prin care performanța poate fi atinsă – unul cu activare frontală dominantă, specific mai ales tinerilor din STEM, unul cu activare difuză și echilibrată, frecvent la cei din domenii artistice sau mixte, și unul cu activare temporo-parietală, asociat performanței verbale și muzicale.
Analiza integrată a profilurilor neurofiziologice și a literaturii de specialitate a permis formularea unui model alcătuit din 12 competențe asociate excelenței: înțelegerea informațiilor complexe, fluența verbală și exprimarea eficientă, gândirea strategică și planificarea, metacogniția, memoria experiențială, integrarea informațiilor din surse diferite, procesarea vizuală și gândirea spațială, stabilitatea emoțională sub presiune, reziliența, autoreglarea comportamentală, conștiința de sine și identitatea stabilă, precum și adaptabilitatea – care pot fi cultivate prin educație, mentorat și practică deliberată, nu doar moștenite genetic.
„Dacă talentul reprezintă potențialul, excelența reprezintă procesul prin care acest potențial este transformat în realizare”, se arată în concluziile studiului.
Estimările internaționale arată că între 3% și 10% din populație are potențial pentru performanță excepțională – în România, asta înseamnă între 150.000 și 500.000 de copii. Numărul celor identificați și susținuți efectiv, astăzi, reprezintă doar o fracțiune din această cifră. Rezultatele proiectului nu se opresc la granițele României. Abstractul științific al studiului a fost realizat conform standardelor internaționale, iar cercetarea este inclusă în strategia de reprezentare a României la conferințe și rețele europene dedicate copiilor cu potențial înalt, inclusiv în cadrul Conferinței ECHA – European Council for High Ability.
