John Sheridan este unul dintre cei 30.000 de oameni care traversează granița dintre în fiecare zi. Pentru acest agricultor, al cărui câmp se află pe ambele părți ale frontierei, îngrijorarea este foarte puternică: “Nu poate fi altfel. O parte este în Europa, iar cealaltă parte nu este. Pur şi simplu! Deci, cum se va munci? În ceea ce mă privește, nu pot munci.”
Granița se întinde pe o distanță de 500 km în Irlanda, cu de două ori mai multe puncte de trecere a frontierei decât întreaga frontieră estică a UE. Pe de o parte, Irlanda de Nord face parte din Regatul Unit. În partea de sud este Republica Irlanda.
Timp de 30 de ani, această frontieră a făcut obiectul unui conflict sângeros între susţinătorii pro-britanici și republicanii pro-irlandezi. Rezultatul: 3.500 morți până la acordul de pace din 1998. Dincolo de consecințele economice, oamenii de pe insulă se tem de o revenire a tensiunilor între cele două comunități.
JJ. O’Hara, Border Communities Against Brexit: “Principala noastră frică cu privire la Brexit este să nu avem din nou o frontieră agitată după 20 de ani. Nu vrem să vedem asta. Avem Acordul de la Belfast care este în vigoare de 20 de ani, și toată lumea lucrează la el”.
Situaţia este delicată. Ultimul turn de control de la graniță a fost dezmembrat în 2007. Pereții de pace încă mai separă comunitățile catolice și protestante din Belfast. Coordonatorul Brexit din partea Parlamentului, Guy Verhofstadt, se angajează să facă tot posibilul pentru a evita o frontieră agitată.
Guy Verhofstadt, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa – Belgia: “Ceea ce nu vom permite niciodată, este ca Irlanda să sufere ca urmare a deciziei britanice de a părăsi Uniunea Europeană. Acesta este un angajament pe care l-am luat împreună cu Parlamentul European. Și acesta este și un angajament care a fost luat de întreaga Uniune Europeană”.
O rezoluție a fost deja aprobată în Parlamentul European cu promisiunea de a se păstra pacea și de a se limita efectele Brexit-ului pe insula Irlandei.
