Fermele din Sud-Vest Oltenia au cel mai scăzut indice de reziliență dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, potrivit unei analize prezentate la Craiova, în cadrul Conferinței Regionale AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035. În fața secetei și a presiunii costurilor, fermierii cer finanțare pe termen lung, acces la apă și un sistem național care să acopere riscurile climatice.
Organizată de Clubul Fermierilor Români pe 8 octombrie 2026, conferința a reunit fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de tehnologie și ai mediului academic. Discuțiile au vizat viitorul Politicii Agricole Comune, investițiile în ferme și capacitatea agriculturii regionale de a face față unor șocuri repetate.
Pentru Oltenia, datele prezentate arată o vulnerabilitate care cere intervenții concrete. Potrivit analizei profesorului universitar Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, regiunea înregistrează un indice de reziliență de 3,78 din 10, față de media națională de 5,85.
Stabilitatea producției, accesul la apă, digitalizarea și consultanța au fost indicate drept priorități pentru reducerea acestui decalaj.
Seceta pune presiune pe viitorul fermelor
„Ne aflăm într-o perioadă foarte grea pentru agricultura românească. Suntem de mai bine de jumătate de an într-o secetă pedologică extremă, iar instabilitatea politică durează la fel de mult”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, potrivit comunicatului transmis de organizație.
În acest context, participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să includă și seceta. Datele menționate în comunicat arată că doar 2,5 milioane de hectare dintr-un total de 8,2 milioane sunt asigurate.
Tot potrivit organizatorilor, rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026–2027.
Pentru fermieri, protecția împotriva pierderilor climatice și posibilitatea de a finanța următorul ciclu agricol sunt probleme strâns legate. O producție afectată reduce resursele disponibile pentru investiții și poate adânci vulnerabilitatea exploatației.
Îngrijorări privind viitorul finanțării europene
O altă temă majoră a fost viitoarea Politică Agricolă Comună, pentru perioada 2028–2034.
Conform prezentării lui Achim Irimescu, reprezentantul Clubului Fermierilor Români la Bruxelles, descrisă în comunicat, propunerea Comisiei Europene ar reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și ar prevedea, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală.
Alocarea propusă pentru România ar fi de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde de euro mai puțin decât în prezent, potrivit aceleiași surse.
Aceste informații privesc o propunere, nu o decizie definitivă. Miza subliniată la Craiova este păstrarea resurselor necesare modernizării fermelor, într-o regiune în care nevoia de recuperare este deja ridicată.
Garanții pentru credite și finanțare pe termen lung
La conferință, Banca de Investiții și Dezvoltare a prezentat un instrument de garantare pentru agricultură care, potrivit comunicatului, va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru.
Instrumentul prevede scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea refinanțării investițiilor existente.
Agricover și BCR au anunțat, de asemenea, un parteneriat de cofinanțare destinat fermierilor, cu un plan de finanțare pe termen lung și o singură documentație.
Calendar anunțat pentru plățile APIA
Potrivit comunicatului, reprezentanții APIA au anunțat începerea plăților în avans pentru campania 2026 pe 16 octombrie.
Pentru sprijinul de urgență destinat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025, intervalul de depunere a cererilor anunțat la conferință este 12 octombrie–6 noiembrie.
Pregătirea oamenilor, parte din modernizarea agriculturii
Clubul Fermierilor Români a prezentat și un proiect de aproape 30 de milioane de euro, destinat formării a 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Potrivit organizației, absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar.
În paralel, CFRO dezvoltă un sistem dedicat produsului românesc, de la fermă la raft, care urmează să fie lansat la conferința națională.
„Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, directorul executiv al organizației.
Concluziile întâlnirii de la Craiova și ale celorlalte conferințe regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, programată pe 5 noiembrie 2026, la București.
Pentru Oltenia, discuția are o miză directă: accesul la apă, finanțarea și protecția împotriva secetei pot decide capacitatea fermelor de a continua producția și de a investi în anii următori.
