Uniunea Europeană a alocat aproximativ 43 de miliarde de euro, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor. Un raport recent al Curții de Conturi Europene arată însă că, dincolo de amploarea finanțării, există probleme în modul în care au fost concepute, implementate și monitorizate aceste investiții. Pentru România, avertismentul este important în condițiile în care PNRR include investiții de aproximativ 2,9 miliarde de euro pentru renovarea energetică și consolidarea seismică a clădirilor.
Curtea de Conturi Europeană constată, în Raportul special 20/2026 privind eficiența energetică a locuințelor finanțată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, că sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană este considerabil, dar există „slăbiciuni în fundamentele” sistemului.
Potrivit auditorilor europeni, aproximativ un sfert din consumul de energie al Uniunii Europene provine din clădirile rezidențiale, iar circa 75% dintre clădirile existente au o performanță energetică redusă. Tocmai de aceea, renovarea locuințelor reprezintă una dintre componentele importante ale tranziției energetice europene.
Auditorii europeni: renovările profunde nu au fost suficient țintite
Una dintre principalele observații ale Curții de Conturi este că măsurile finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență nu au fost concepute astfel încât să urmărească direct, în mod prioritar, renovările energetice profunde, adică intervențiile care produc cele mai importante reduceri ale consumului.
Auditorii au identificat, de asemenea, întârzieri în implementarea programelor și deficiențe în monitorizarea performanței. Mai grav, informațiile raportate privind economiile de energie nu sunt considerate suficient de fiabile, comparabile și detaliate pentru a permite o evaluare clară a rezultatelor obținute.
Curtea atrage atenția și asupra faptului că raportul dintre costurile investițiilor și economiile reale de energie nu a fost urmărit în mod sistematic. Cu alte cuvinte, nu este întotdeauna posibil să se stabilească dacă sumele cheltuite au produs cea mai bună reducere posibilă a consumului energetic.
România are 2,9 miliarde de euro pentru renovări energetice și consolidări
Concluziile raportului au relevanță și pentru România, chiar dacă țara noastră nu s-a numărat printre cele patru state analizate direct în eșantionul acestui audit.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, PNRR-ul României prevede aproximativ 2,9 miliarde de euro pentru renovarea energetică și consolidarea seismică a clădirilor.
O componentă importantă este „Valul Renovării”, destinat creșterii ritmului de renovare a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice. România are o situație particulară, investițiile în eficiență energetică fiind asociate în numeroase cazuri și cu necesitatea consolidării clădirilor expuse riscului seismic.
PNRR include lucrări de reabilitare termică, modernizarea instalațiilor, înlocuirea tâmplăriei, utilizarea unor sisteme energetice mai eficiente și, în anumite proiecte, instalarea de panouri fotovoltaice. Printre proiectele prezentate de Comisia Europeană se află, de exemplu, renovarea energetică a 158 de blocuri de locuințe din Sectorul 4 al Capitalei.
Problema nu este doar câți bani se cheltuiesc, ci ce rezultate produc
Raportul Curții de Conturi Europene pune în discuție una dintre problemele majore ale PNRR la nivel european: diferența dintre realizarea formală a unor investiții și efectul economic concret al acestora.
O clădire poate fi renovată și un obiectiv administrativ poate fi declarat îndeplinit, însă pentru evaluarea reală a investiției trebuie cunoscut cu cât s-a redus consumul de energie, cât au scăzut facturile, ce durată de viață are intervenția și cât a costat fiecare unitate de energie economisită.
Comisia Europeană subliniază, în răspunsul său la raport, că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput ca un instrument bazat pe rezultate și pe îndeplinirea jaloanelor și țintelor, nu pe raportarea costurilor reale pentru fiecare proiect. Executivul european admite însă necesitatea îmbunătățirii evaluării rezultatelor investițiilor.
Presiune suplimentară în ultima etapă a PNRR
Avertismentul Curții de Conturi vine într-un moment sensibil. Regulamentul european prevede că jaloanele și țintele din planurile naționale de redresare și reziliență trebuie finalizate până în august 2026. Pentru România, acest termen pune o presiune suplimentară asupra proiectelor aflate încă în execuție.
Dincolo de absorbția fondurilor, miza va fi însă demonstrarea efectului lor real. În cazul renovării energetice, succesul PNRR nu poate fi măsurat doar prin numărul clădirilor reabilitate sau prin valoarea contractelor semnate, ci și prin reducerea efectivă a consumului de energie și a costurilor suportate de populație și instituțiile publice.
Curtea de Conturi Europeană recomandă, pentru viitoarele instrumente de finanțare, o orientare mai clară către renovările cu impact energetic major, date mai fiabile privind economiile obținute și evaluarea sistematică a eficienței economice a investițiilor.
Într-un program finanțat cu zeci de miliarde de euro, concluzia auditorilor europeni este esențială: nu este suficient ca banii să fie cheltuiți și proiectele bifate; trebuie demonstrat și rezultatul obținut pentru fiecare euro investit.
