Scrisoare deschisă
Confederația Națională a Antreprenorilor Mici și Mijlocii (C.A.P.I.M.E.D.) anunţă deschiderea unui nou Sediu Operativ la Asti (Italia), după ce în luna martie a extins proiectul “Vreau să lucrez în Europa mea” și în regiunea Piemonte. Proiectul include acum și Roma, aleasă pentru același motiv: caporalatul.
Caporalatul, coroborat cu nepăsarea şi indiferenţa Guvernului României, accentuează riscul de a părăsi Italia şi de a fi nevoiți să se întoarcă în România, chiar şi pentru românii care lucrează legal şi sunt stabiliţi de mulţi ani în Italia. Bilanţul trist şi tragic al situației din cele două regiuni Sicilia – Piemonte, arată că peste 60% dintre români lucrează la negru.
În acest context, Confederaţia Naţională a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii (C.A.P.I.M.E.D.) cere Guvernului României, în special Ministerului de Externe şi Ministerului Muncii, să aloce lunar un fond de 12,50 euro pentru fiecare român stabilit în Italia, pentru înfiinţarea de urgenţă a unui patronat românesc. Guvernul României ar trebui să fie interesat de proiectele care îi ajută cu adevărat pe românii din Italia, nu de brosurele și vizitele inutile, fără niciun rezultat. Acest sprijin cerut de C.A.P.I.M.E.D. este menit să reprezinte interesele românilor şi să le ofere consultanţă tutelară, nu doar informații, prin asociații născute peste noapte sau folosite pentru a respinge proiectul European.
Nu înțelegem de ce proiectul „Vreau să lucrez legal în Europa mea!” nu este pe gustul noului Guvern, care-și motivează neimplicarea prin lipsa de fonduri. Menţionăm, totodată, că în acest proiect de extindere trebuie să acopere costurile pentru întreținerea celor 30 de sedii absolut necesare, în cele două regiuni, dintre care cel puţin 3 sedii la Roma.
Suntem foarte mâhniţi de nepăsarea şi dezinteresul total al Guvernului, manifestat în special de Ministerul Muncii, faţă de problemele reale ale concetăţenilor noştri care locuiesc şi muncesc în Italia. Probabil Guvernul consideră violurile din Sicilia o mică problemă, după vizita oficială de acum două luni, mai exact, din luna martie, și cea a Secretarului de Stat, O. Iane. De ce au în titulatura ministerului “munca, familia, protecţia sociala şi persoanele vârstnice”, dacă nu se ocupă nici de muncă, nici de familie, nici de protecţie socială şi nici de persoanele vârstnice? De ce plătim acest minister, care se laudă cu transparenţa decizională, dacă nu îşi face treaba şi faţă de românii din Italia?
Primim zilnic plângeri, însă este foarte greu să duci o luptă atât de grea şi de importantă pentru, până la urmă, siguranţa românilor din Italia, dacă autorităţile române nu oferă un minimum de sprijin de care avem nevoie. Și când spun un minimum de sprijin, mă refer în special la înfiinţarea unui patronat românesc în Italia și nu cu asociații cu parteneriat sub CIGL sau FLAI – cele două sindicate italiene care din colaborarea cu cele românești nu aduc rezultate palpabile, după cum se vede, nici macar în cazurile fără număr ale românilor din Italia înșelați sau excrocați prin munca la negru.
Costurile nu ar fi mari deloc, comparativ cu banii pe care îi primesc sindicatele altor străini care locuiesc în Italia. Este vorba de 12,50 euro pe an, măcar pentru numărul oficial de români care locuiesc în Italia. În total ar fi un fond de aproximativ 5 milioane de euro pe an, pentru cea mai mare comunitate de români care locuieşte în afara ţării.
De doi ani, Ministerul Românilor de Pretutindeni neagă vehement, în comunicatele oficiale, cunoașterea datelor reale, deși eu, Carmen Luminița Andrei, Președinte Fondator al Confederației patronale C.A.P.I.M.E.D. România, le ofer informații domniilor lor, tot de doi ani, cu privire la sute de cazuri concrete de români care ajung în sclavie sau sunt abuzați, agresați și chiar omorâți în Italia.
Confederaţia C.A.P.I.M.E.D. România nu poate face faţă doar cu voluntariat la problemele cu care se confruntă la ora actuală majoritatea românilor din Italia. Acest proiect este unul pentru societatea civilă, în care Guvernul nu s-a implicat timp de 26 de ani, nu a sprijinit cu nimic şi nici măcar nu a contribuit cu un minim sprijin financiar, oferit conaţionalilor noştri, lăsându-ne de izbelişte, jigniţi, înşelaţi şi umiliţi, la mâna destinului. Situaţia este destul de clară a românilor care acolo cerşesc, fură, ucid, își pun copiii să cerşească sau escrochează alţi români pentru a supravieţui. Doresc să vă aduc aminte că avem o imagine devastatoare în Diaspora, căci vă reamintiţi de acești români doar înainte de alegeri, în ani electorali, iar în rest nu vă pasă de problemele cu care, vinovaţi sau nu, se confruntă românii de atâţia ani în Italia.
Dacă nu vom primi această finanţare din partea Guvernului, în limita legii, suntem îndreptăţi să acţionăm în justiţie Statul român pentru nerespectarea Drepturilor Omului, profitând şi de faptul că avem peste 10.000 de semnături ale românilor din Italia, care ne dau dreptul să îi tutelăm. Aceşti români, care lucrează legal sau nu în Italia, sunt îndreptăţiţi să primească de la Guvernul României cei 12,50 euro pe lună.
Vă rugăm să analizaţi cu mare atenţie cererea de finanţare pe care o voi înainta, cu organigrama cheltuielilor şi modul de deschidere: Nord, Centru, Sud (Piemonte, Roma şi Sicilia), cu responsabilitate şi foarte mare interes. Vă rugăm să oferiţi comunităţii de români din Italia demnitatea de a lucra legal în Europa. Gândiţi-vă că aceştia se vor sătura să fie umiliţi de Guvern şi se vor întoarce acasă. Ce le veţi oferi atunci? Prin soluţionarea acestui proiect, înaintat spre soluţionare, vom şti răspunsul.
Reamintesc Guvernului României:
ARTICOLUL 17
Cetăţenii români în străinătate
“Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.”
Pornind de la acest articol din Constituția României, statul român trebuie să dovedească felul în care cetățenii săi se bucură de protecția sa, în străinătate. Concertele și expozițiile sau fluturașii cu informații nu-i ajută cu nimic și nu-i protejează de sclavie, bătăi, violuri și alte abuzuri pe cetățenii români din Italia.
Și, totodată, aduc la cunoștință că am dreptul legal să cer deschiderea acestui patronat Român în Italia și că refuz răspunsul dat de Secretarul de Stat Ovidiu Iane, care spune că nu sunt bani pentru proiect. De asemenea, neg cooperarea altor asociații nominate în răspuns ca fiind eficace, utile și competente; așa cum ar fi necesar pentru miile de cazuri urgente nesoluționate de ani buni, de la data parteneriatului între CIGL, FLAI cu asociațiile și sindicatele așa-zis prezente în Italia.
Prin această scrisoare deschisă doresc reexaminarea proiectului “Vreau să lucrez legal în Europa mea!“ și soluționarea finanțării cât mai urgent. Menționez că fondurile pe care Guvernul României le-ar aloca pentru susținerea acestui proiect, se vor întoarce la bugetul Statului român, în următorii ani, prin schema de contribuții atașată proiectului.
Bacău,
Andrei Carmen Luminița,
Președinte
