Protejarea pădurilor și a apei, comunități pregătite pentru fenomene meteorologice extreme și educație climatică aplicată sunt printre prioritățile copiilor și tinerilor care au contribuit la Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026–2030. Potrivit consultării prezentate de organizatori, 90,3% dintre respondenți consideră răspunsul public insuficient sau incomplet.
Documentul a fost lansat pe 13 octombrie 2026, în cadrul Conferinței Naționale LCOY România, și reunește rezultatele consultărilor la care au participat peste 1.700 de copii și tineri din întreaga țară.
Inițiativa aparține Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate și inițiativei civice Pentru TINEri, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al Camerei Deputaților, prin Comisia pentru învățământ, al Pactului Climatic European în România și al UNICEF în România.
Agenda propune priorități pentru perioada 2026–2030 și urmărește conectarea acestora cu politicile publice de mediu, tranziția verde și participarea tinerilor la procesele climatice internaționale, inclusiv COP31.
Pădurile, apa și pregătirea comunităților, în centrul preocupărilor
Datele comunicate de organizatori în urma consultării naționale „Tinerii și Viitorul Climatic 2.0” arată câteva direcții clare:
- 76,9% dintre tinerii consultați consideră prioritară protecția pădurilor, a apei și a biodiversității;
- 90,3% apreciază răspunsul public drept insuficient sau incomplet;
- 67,5% consideră prioritare educația climatică și formarea profesorilor;
- 72,8% solicită adaptarea locală la valuri de căldură, inundații și secetă.
Procentele descriu opiniile participanților la consultare, potrivit comunicatului transmis presei.
Pentru comunitățile din Oltenia, temele abordate au o relevanță directă: gestionarea apei, protejarea naturii și pregătirea pentru fenomene meteorologice extreme sunt probleme care privesc atât localitățile rurale, cât și orașele. Documentul propune ca tinerii să participe la identificarea soluțiilor și la urmărirea aplicării lor.
Participarea tinerilor trebuie să continue după consultare
Un mesaj central al lansării a fost necesitatea unui dialog constant între instituții și generațiile tinere.
„Nu putem construi politici de mediu pentru generațiile viitoare fără să le oferim un loc real la masa deciziilor”, a declarat Diana Buzoianu, potrivit comunicatului.
Aceasta a arătat că lansarea, în septembrie, a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul oferă un mecanism de dialog cu Ministerul Mediului. Următoarea etapă ar trebui să fie analizarea priorităților și transformarea lor în măsuri și politici publice.
La rândul său, Mihai Ghigiu i-a îndemnat pe participanți să transmită propuneri Parlamentului și a susținut includerea educației despre mediu și climă în programa școlară.
Din partea UNICEF în România, Raluca Dinu Paicu a subliniat că participarea copiilor și a tinerilor reprezintă un drept fundamental, iar propunerile acestora trebuie să poată contribui la politici publice și mecanisme funcționale.
Șase direcții de acțiune până în 2030
Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice stabilește șase priorități:
- Educație climatică aplicată în învățământ.
- Adaptare locală și națională, cu reducerea riscurilor meteorologice.
- Participare efectivă a copiilor și tinerilor la procesele de decizie.
- Acces la informații de calitate și comunicare publică transparentă.
- Cooperare între instituții, mediul privat și societatea civilă.
- Conectarea priorităților naționale cu procesele internaționale de tineret și climă, inclusiv prin delegații de tineret ai României, în perspectiva COP31.
Elena-Alexandra Miron, președinta Tineri pentru Sustenabilitate, a explicat că documentul este conceput ca un instrument de lucru, ale cărui priorități să fie urmărite până în 2030, împreună cu instituțiile responsabile.
Pe lângă educație și protecția naturii, consultările au adus în discuție energia, mobilitatea, locuirea și nevoia unor informații clare, bazate pe date.
Ateliere despre implicare civică și dezinformare
Conferința a inclus dezbateri despre guvernanța climatică locală și națională, economia circulară, tranziția energetică echitabilă și adaptarea comunităților la fenomene meteorologice extreme.
În a doua parte a evenimentului, participanții au luat parte la activitățile Programului de Mentorat Green ChangeMakers Hub 2.0, dedicate susținerii cauzelor climatice în relația cu autoritățile, combaterii dezinformării online și construirii unor campanii de implicare publică.
Miza declarată a inițiativei este continuitatea: contribuțiile celor peste 1.700 de copii și tineri să fie transformate în recomandări și măsuri ale căror rezultate să poată fi urmărite în timp.
