Inițiativa urmărește modul în care statele europene aplică Actul european privind libertatea mass-media și identifică presiunile care pot afecta independența jurnalismului.
Libertatea presei și independența jurnalismului intră într-o nouă etapă de monitorizare la nivel european. Institutul Internațional de Presă (IPI), alături de Centrul pentru Cercetare în Media și Jurnalism (MJRC), organizația ActiveWatch și Centrul de Investigații Ján Kuciak (ICJK), au anunțat lansarea unui proiect dedicat combaterii capturării mass-media în Uniunea Europeană.
Anunțul a fost făcut pe 15 octombrie 2026, iar inițiativa vizează toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Actul european privind libertatea mass-media, în centrul evaluării
Proiectul își propune să analizeze modul în care statele membre aplică prevederile Actului european privind libertatea mass-media (EMFA), regulamentul european destinat protejării libertății și independenței presei.
Potrivit inițiatorilor, proiectul va include o evaluare multianuală a modului în care sunt puse în practică garanțiile prevăzute de regulament și va identifica domeniile în care aplicarea acestora este deficitară.
Monitorizarea extinde cercetările realizate anterior de IPI și MJRC privind capturarea mass-media, acoperind de această dată întregul spațiu comunitar.
Presiunile politice și economice, o provocare pentru jurnalism
Inițiatorii proiectului atrag atenția că jurnalismul european se confruntă cu presiuni persistente din partea unor forțe politice, a intereselor economice și a marilor platforme tehnologice.
Aceste influențe pot afecta libertatea de exprimare și capacitatea presei de a-și îndeplini rolul într-o societate democratică.
În acest context, proiectul urmărește să ofere organizațiilor de presă și societății civile instrumente pentru monitorizarea și combaterea fenomenului de capturare a mass-media.
Libertatea de exprimare reprezintă un drept fundamental garantat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar protejarea acestuia este esențială pentru funcționarea democrației.
Platformele digitale, incluse în monitorizare
Analiza nu se va limita la aplicarea Actului european privind libertatea mass-media. Cercetarea va lua în considerare și influența platformelor tehnologice, precum și alte instrumente legislative europene, inclusiv Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA).
Această abordare urmărește să ofere o imagine mai amplă asupra factorilor care pot influența funcționarea presei și asupra măsurilor prin care independența jurnalistică poate fi protejată.
Ce înseamnă proiectul pentru presa din România
Prin extinderea monitorizării la toate cele 27 de state membre, România intră în aria de evaluare a inițiativei alături de celelalte țări ale Uniunii Europene.
Pentru presa românească, demersul este relevant prin accentul pus pe aplicarea concretă a garanțiilor europene privind libertatea mass-media, precum și pe identificarea presiunilor politice, economice și tehnologice care pot afecta independența jurnalismului.
Documentul care anunță lansarea proiectului nu prezintă însă concluzii specifice despre România și nici un calendar detaliat al evaluărilor naționale. Rezultatele monitorizării urmează să clarifice modul în care prevederile europene sunt aplicate în fiecare stat membru.
Miza proiectului este una esențială pentru democrația europeană: existența unor reguli privind libertatea presei trebuie însoțită de aplicarea lor efectivă, iar eventualele abateri trebuie să poată fi identificate și semnalate.
