Aportul privind competitivitatea globală 2017-2018 , realizat sub coordonarea Forumul Economic Mondial, atrage atenția asupra unor vulnerabilități importante ale economiei Românești și asupra riscurilor asociate actualelor tendințe.
România este analizată prin intermediul indicatorilor economici și de evoluție globală, într-un grupaj internațional de aproape 140 de țări și teritorii, pe baza mai multor date statistice ale evoluției comparative din ultimul an, poziția generală a României fiind pe locul 68 din 137, în scădere față de raportul din anul precedent, când s-a situat pe locul 62.
Această ediție anuală a raportului privind competitivitatea globală 2017-2018 se sincronizează cu împlinirea unui deceniu de la manifestarea crizei economice din 2008, un moment în care economia globală a început, acum, să arate semne de redresare și când factorii de decizie internaționali și liderii de afaceri sunt preocupați de posibilele perspective pentru creșterea economică viitoare.
Guvernele, companiile și actorii individuali se confruntă cu niveluri ridicate de incertitudine în privința forțelor geopolitice ce vor remodela ordinea economică și politică ce a caracterizat relațiile internaționale și politica economică în ultimii 25 de ani.
În același timp, curentul de opinie privitor la faptul că abordările economice nu răspund așa cum ar trebui așteptărilor oamenilor și societăților câștigă tot mai mult teren, provocând apeluri publice pentru utilizarea unui „model economic orientat spre oameni”, în care progresul înseamnă creșterea bunăstării durabile și echitabile pentru populația unei țări.
Scăderea indexului de competitivitate globală a României își are explicația prin scorurile foarte mici pe care le-au obținut patru factori strategici pentru evoluția României:
- Politicile guvernamentale. Acestea sunt evaluate negativ prin prisma următoarelor caracteristici:
- Reglementările guvernamentale greoaie (locul 124 din 137);
- favoritismele în luarea deciziilor guvernamentale (locul 116 din 137);
- slaba eficacitate a cheltuielilor publice (locul 115 din 137);
- transparența redusă a politicilor publice (locul 113 din 137);
- eficiența redusă a consiliilor de administrație din domeniul public (locul 119 din 137);
- achizițiile guvernamentale în domeniul tehnologiilor avansate (locul 133 din 137);
- Starea globală a infrastructurii. Evaluată negativ sub aspectul:
- calității drumurilor (locul 120 din 137);
- calității infrastructurii în ansamblul ei (locul 103 din 137);
- Dinamica educației. Aceasta este considerată în stadiu critic mai ales din cauza:
- calitatății generale a sistemului de educație (locul 115 din 137);
- calității școlilor de management (locul 121 din 137);
- gradului de pregătire a personalului (locul 123 din 137);
- Potențialul pentru investiții. Destul de puțin atractiv din cauza:
- efectului negativ al politicii fiscale asupra predispoziției de a investi în România (locul 121 din 137 );
- capacității reduse de a inova (locul 109 din 137).
Toate aceste caracteristici particulare ale mediului economic și public din România, surprinse în raportul asupra competitivității globale internaționale, se constituie în tot atâtea motive de îngrijorare asupra actualilor guvernanți, cei care au atins performanța negativă de a-și revoca două guverne în primul an de guvernare, atingând o culme a iresponsabilității, unică în peisajul politic al Europei ultimilor ani.
Deputat PNL
Marilen Gabriel Pirtea
